ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2216/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 1808 din 11 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost constatat perimat recursul declarat de B.M. împotriva Deciziei civile nr. 1026A din 29 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă. Împotriva acestei decizii a declarat recurs B.M., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și continuarea judecății recursului. La termenul din data de 19 iunie 2014 a fost dispusă suspendarea judecării recursului, iar la data de 23 iunie 2014 cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării. Recursul se va constata perimat pentru următoarele considerente: Conform art. 248 alin. (1) C. proc.

civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții. Astfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în speță unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 19 iunie 2014, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății cererii de recurs. Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 19 iunie 2015, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nici una din părți nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății. Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc.

civ., văzând, totodată, ca potrivit aceluiași text de lege perimarea operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de petentul B.M. împotriva Deciziei nr. 1808 din 11 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2015. Procesat de GGC - MI