ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 80/2016

Asupra conflictului

negativ de competență, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Prahova la data de 20 ianuarie 2015, sub nr. 292/105/2015, disjuns din Dosarul

nr. 6870/105/2015, reclamantele P.R. și B.M.D., grefieri la Judecătoria Brăila,

au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și

Tribunalul Brăila, în solidar, la plata de daune - interese moratorii sub forma

dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri

executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din

sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din O.U.G. nr. 71/2009,

reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a

obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri

executorii, de la data emiterii acestora și în continuare, pentru viitor, până

la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale,

conform sentințelor si deciziilor pronunțate in favoarea acestora, respectiv

titlurile executorii menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată și

anexate acesteia.

Prin Încheierea de

ședință din data de 13 octombrie 2015 pronunțată în Dosar nr. 6870/105/2015,

disjuns din Dosarul nr. 824/105/2015, Tribunalul Prahova a dispus înaintarea

dosarului completului investit cu soluționarea Dosarului nr. 292/105/2015 cu

termen de judecată la data de 14 octombrie 2015 față de împrejurarea că prin

întâmpinarea formulată de Curtea de Apel Galați (fila 89) în Dosarul nr. 824/105/2015,

s-a invocat pentru reclamantele P.R. și B.M.D., excepția litispendenței în raport

cu cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 292/105/2015 al Tribunalului

Prahova, existând identitate de părți, obiect si cauză.

La termenul de

judecată din data de 14 octombrie 2015, procedând la verificarea competentei

sale, în raport de dispozițiile art. 131 din N.C.P.C., Tribunalul a invocat din

oficiu excepția necompetentei teritoriale a acestei instanțe.

Prin sentința civilă nr.

2724 din 14 octombrie 2015, Tribunalul Prahova a admis excepția necompetenței

teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Brăila.

În motivarea soluției

sale, tribunalul a reținut următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor

art. 131 din N.C.P.C., la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal

citate, judecătorul este obligat, din oficiu să verifice și să stabilească daca

instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece

pricina.

În forma actuala a C.

proc. civ., în cazul în care reclamantul are calitatea de judecător (ori deține

una din calitățile expres și limitativ arătate la alin. (3) din art. 127 din N.C.P.C.,

respectiv procuror, asistent judiciar și grefier) la instanța competentă să

judece cauza, acesta este obligat să sesizeze o instanță de același grad aflata

în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel

în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Or, în prezenta

cauză, la data sesizării acestei instanțe, reclamantele au calitatea de

personal auxiliar la Judecătoria Brăila, respectiv grefier, instanță care nu

este însă competentă să soluționeze cauza, astfel încât nu este incidentă

reglementarea prevăzută de art. 127 din N.C.P.C. privind competența facultativă

a instanței.

În aceste condiții,

s-a apreciat că excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Prahova,

invocată de instanță din oficiu, este întemeiată, motiv pentru care a fost

admisă și în temeiul art. 132 alin. (3) din N.C.P.C. competența de soluționare

a cererii a fost declinată în favoarea Tribunalului Brăila, secția I civilă.

Astfel învestit,

Tribunalul Brăila, prin sentința civilă nr. 872 din 07 decembrie 2015, a admis

excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus

înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a

soluționa conflictul.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Tribunalul Brăila a reținut următoarele considerente:

Potrivit art. 127 alin.

(1) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3) al aceluiași articol, dacă un

grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la

care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești

de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel

învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care

își desfășoară activitatea.

Folosirea sintagmei

„va sesiza” semnifică faptul că dispozițiile acestui articol sunt imperative,

așa cum de altfel a reținut și Tribunalul Prahova.

Din cuprinsul art. 127

alin. (1) C. proc. civ. se observă însă că, deși se referă la sesizarea

instanței judecătorești „de același grad” cu cea la care își desfășoară

activitatea reclamantul, totuși textul de lege nu se oprește aici, ci face, în

continuare, referire la „circumscripția oricăreia dintre curțile de apel

învecinate”.

Ca atare, legiuitorul

nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează

reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac,

aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții

de apel în care se află instanța unde se introduce cererea.

Aceasta conduce la

concluzia că, în analiza competenței prevăzute de art. 127 C. proc. civ.,

trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează reclamantul, ci

și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță.

În cauză,

reclamantele își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila, care se află în

circumscripția Curții de Apel Galați, la fel ca și Tribunalul Brăila.

În această situație,

soluționarea cauzei nu este de competența Tribunalului Brăila, deoarece s-ar

încălca dispozițiile imperative ale art. 127 C. proc. civ., ci de competența

Tribunalului Prahova, care a fost investit de reclamante în conformitate cu

textul de lege menționat anterior.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Tribunalul Brăila a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Investită cu

soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va constata că,

în cauză, competența soluționării cauzei revine Tribunalului Brăila pentru

considerentele ce succed:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantele - grefieri la

Judecătoria Brăila - au învestit instanța cu soluționarea unui conflict

individual de muncă, optând pentru competența de soluționare a instanței

judecătorești de același grad, aflată în circumscripția uneia dintre curțile de

apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la

care își desfășoară activitatea, respectiv Tribunalul Prahova, conform art. 127

din N.C.P.C.

Întrucât reclamantele

își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila, nu sunt incidente

dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă

interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de

competența instanței la care își desfășoară activitatea magistratul ce are

calitatea de reclamant.

Art. 127 C. proc.

civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care

judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de

reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la

care acesta își desfășoară activitatea.

Sintagma folosită de

legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își

desfășoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel

în a cărui circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, ci

are înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.

În speță, având în

vedere că reclamantele nu își desfășoară activitatea la Tribunalul Brăila, ci

la Judecătoria Brăila, nu sunt întrunite cerințele art. 127 C. proc. civ.,

astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului Brăila, ca

instanță în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul procesual ales

și locul de muncă reclamantele.

Pentru toate aceste

considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în

favoarea Tribunalului Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 ianuarie 2016.