ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 77/2016

asupra

conflictului negativ de competență, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Prahova sub nr. 8840/105/2014, reclamanții B.C., P.G., A.M., S.D.,

C.G., I.M., C.C.A. (fostă M.), M.A., T.O.M. (în calitate de moștenitor ai Iui

T.R.), T.C.A. (in calitate de moștenitor ai Iui T.R.), V.A. (în calitate de

moștenitor ai Iui V.L.), V.M.A. (in calitate de moștenitor ai Iui V.L.) au

chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, solicitând instanței ca prin hotărârea

ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar, la plata de

daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, pentru plata eșalonată a

sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea unor

drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2

O.U.G. nr. 71/2009 aprobată cu modificări prin Lege nr. 230/2011, reprezentând

echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a

obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri

executorii, de la data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie

titluri executorii și în continuare pentru viitor, până la achitarea integrală

a sumelor pe care ni Ie datorează cu titlu de drepturi salariale, conform

sentințelor si deciziilor pronunțate in favoarea noastră, respectiv titlurile

executorii atașate prezentei cereri, menționate mai jos.

Conform art. 127 din

noul cod de procedura civilă, reclamanții au optat pentru competența de

soluționare a uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflat în

circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în

a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, respectiv

Curtea de Apel Ploiești.

Prin sentința civilă nr.

2492 din 30 septembrie 2015, Tribunalul Prahova a admis excepția necompetenței

teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Brăila.

Potrivit art.

127 alin. (1)

C.

proc. civ.,

d

acă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența

instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele

judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile

de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța

la care își desfășoară activitatea.

Alin. (3) al articolului sus menționat extinde

aplicabilitatea si asupra textului procurorilor, asistenților judiciari și

grefierilor.

Prin

dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. s-a instituit o competență de

ordine publică, aplicabilă numai cererilor formulate de către judecătorii,

procurorii, asistenții judiciari și grefierii care își desfășoară activitatea

la instanța (sau parchetul corespunzător) competentă să judece respectiva

cerere sau la instanța ierarhic superioară care soluționează calea de atac

împotriva hotărârii pronunțate la fond (ori la parchetul corespunzător).

Fiind

o normă de competență specială, este de strictă interpretare și se aplică numai

personalului - magistrați, grefieri și asistenți judiciari - care își

desfășoară efectiv activitatea la instanța competentă să soluționeze cauza în

prima instanță, în apel sau recurs.

Or, în cauza de față,

așa cum rezultă din chiar cuprinsul acțiunii introductive, reclamanții au

activat anterior in calitate de procurori in cadrul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Brăila, în prezent, fiind pensionari, astfel că, nu le sunt

aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ.

Tribunalul apreciază

că, atât timp cât nu desfășoară activitate la un parchet corespunzător unei

instanțe căreia i-ar reveni competența materială și funcțională pentru

soluționarea litigiului promovat, ce are natura unui conflict individual de muncă,

nici în primă instanță, dar nici în calea de atac, acești reclamanți nu au

posibilitatea legală de exercitare a dreptului de opțiune conferit prin

prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. În aceste condiții, devin

incidente prevederile de drept comun, astfel încât tribunalul competent este în

cel în a cărui circumscripție își au domiciliul sau reședința ori, după caz,

locul de muncă reclamanții, potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii coroborat cu art.

210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Pe cale de

consecință, în baza art. 248 alin. (1) cu aplicarea art. 130 alin. (2) și art. 127

C. proc. civ., tribunalul a admis excepția de necompetență teritorială,

invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii

promovate de reclamanți în favoarea Tribunalului Brăila.

Astfel învestit,

Tribunalul Brăila, prin sentința civilă nr. 832 din 26 noiembrie 2015, a admis

excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova și, constatând

ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus

înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a

soluționa conflictul de competență.

La primul termen de

judecată instanța astfel investită a invocat la rândul său, din oficiu,

excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Brăila în soluționarea cauzei

privind pe reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.), față de prevederile art. 131

cu referire la art. 127 C. proc. civ.

Drept urmare, a

dispus disjungerea cererii formulate de cei doi reclamanți și formarea

prezentului dosar.

Tribunalul Brăila a

reținut următoarele considerente:

Potrivit art. 127 alin.

(1) și (3) C. proc. civ., dacă un judecător sau procuror are calitatea de

reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară

activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad

aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea

de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară

activitatea.

Folosirea sintagmei

„va sesiza” semnifică faptul că dispozițiile acestui articol sunt imperative,

așa cum de altfel a reținut și Tribunalul Prahova.

Din cuprinsul art. 127

alin. (1) C. proc. civ. se observă însă că, deși se referă la sesizarea

instanței judecătorești „de același grad” cu cea la care își desfășoară

activitatea reclamantul, totuși textul de lege nu se oprește aici, ci face, în

continuare, referire la „circumscripția oricăreia dintre curțile de apel

învecinate”.

Ca atare, legiuitorul

nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează

reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac,

aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții

de apel în care se află instanța unde se introduce cererea.

Aceasta conduce la

concluzia că, în analiza competenței prevăzute de art. 127 C. proc. civ.,

trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează reclamantul, ci

și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță.

Or, în prezent

reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.) au funcția de judecători la Judecătoria

Brăila, care se află în circumscripția Curții de Apel Galați, la fel ca și

Tribunalul Brăila.

În această situație,

se constată că soluționarea cauzei nu este de competența Tribunalului Brăila,

deoarece s-ar încălca dispozițiile imperative ale art. 127 C. proc. civ., ci

este de competența Tribunalului Prahova, care a fost investit de reclamanți în

conformitate cu textul de lege menționat anterior.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Tribunalul Brăila a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Investită cu

soluționarea conflictului negativ de competență privind pe reclamanții B.C. și C.C.A.

(fostă M.), Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării

cauzei revine Tribunalului Dolj pentru considerentele ce succed:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.) -

judecători la Judecătoria Brăila - au învestit instanța cu soluționarea unui

conflict individual de muncă, optând pentru competența de soluționare a instanței

judecătorești de același grad, aflată în circumscripția uneia dintre curțile de

apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la

care își desfășoară activitatea, respectiv Tribunalul Prahova, conform art. 127

din N.C.P.C.

Întrucât reclamanții

își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila, nu sunt incidente

dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă

interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de

competența instanței la care își desfășoară activitatea magistratul ce are

calitatea de reclamant.

Art. 127 C. proc.

civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care

judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de

reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la

care acesta își desfășoară activitatea.

Sintagma folosită de

legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își

desfășoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel

în a cărui circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, ci

are înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.

În speță, având în

vedere că reclamanții reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.) nu își desfășoară

activitatea la Tribunalul Brăila, ci la Judecătoria Brăila, nu sunt întrunite

cerințele art. 127 C. proc. civ., astfel încât soluționarea cererii este de

competența Tribunalului Brăila, ca instanță în a cărei circumscripție

teritorială își au domiciliul procesual ales și locul de muncă reclamanții.

Pentru toate aceste

considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în

favoarea Tribunalului Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 ianuarie 2016.