ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 77/2016

asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 8840/105/2014, reclamanții B.C., P.G., A.M., S.D., C.G., I.M., C.C.A. (fostă M.), M.A., T.O.M. (în calitate de moștenitor ai Iui T.R.), T.C.A. (in calitate de moștenitor ai Iui T.R.), V.A. (în calitate de moștenitor ai Iui V.L.), V.M.A. (in calitate de moștenitor ai Iui V.L.) au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar, la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 O.U.G.

nr. 71/2009 aprobată cu modificări prin Lege nr. 230/2011, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri executorii, de la data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii și în continuare pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe care ni Ie datorează cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor si deciziilor pronunțate in favoarea noastră, respectiv titlurile executorii atașate prezentei cereri, menționate mai jos. Conform art. 127 din noul cod de procedura civilă, reclamanții au optat pentru competența de soluționare a uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflat în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, respectiv Curtea de Apel Ploiești.

Prin sentința civilă nr. 2492 din 30 septembrie 2015, Tribunalul Prahova a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila. Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., d acă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Alin. (3) al articolului sus menționat extinde aplicabilitatea si asupra textului procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Prin dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. s-a instituit o competență de ordine publică, aplicabilă numai cererilor formulate de către judecătorii, procurorii, asistenții judiciari și grefierii care își desfășoară activitatea la instanța (sau parchetul corespunzător) competentă să judece respectiva cerere sau la instanța ierarhic superioară care soluționează calea de atac împotriva hotărârii pronunțate la fond (ori la parchetul corespunzător). Fiind o normă de competență specială, este de strictă interpretare și se aplică numai personalului - magistrați, grefieri și asistenți judiciari - care își desfășoară efectiv activitatea la instanța competentă să soluționeze cauza în prima instanță, în apel sau recurs.

Or, în cauza de față, așa cum rezultă din chiar cuprinsul acțiunii introductive, reclamanții au activat anterior in calitate de procurori in cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, în prezent, fiind pensionari, astfel că, nu le sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ. Tribunalul apreciază că, atât timp cât nu desfășoară activitate la un parchet corespunzător unei instanțe căreia i-ar reveni competența materială și funcțională pentru soluționarea litigiului promovat, ce are natura unui conflict individual de muncă, nici în primă instanță, dar nici în calea de atac, acești reclamanți nu au posibilitatea legală de exercitare a dreptului de opțiune conferit prin prevederile art. 127 alin. (1) C. proc.

civ. În aceste condiții, devin incidente prevederile de drept comun, astfel încât tribunalul competent este în cel în a cărui circumscripție își au domiciliul sau reședința ori, după caz, locul de muncă reclamanții, potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii coroborat cu art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social. Pe cale de consecință, în baza art. 248 alin. (1) cu aplicarea art. 130 alin. (2) și art. 127 C. proc. civ., tribunalul a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii promovate de reclamanți în favoarea Tribunalului Brăila.

Astfel învestit, Tribunalul Brăila, prin sentința civilă nr. 832 din 26 noiembrie 2015, a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul de competență. La primul termen de judecată instanța astfel investită a invocat la rândul său, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Brăila în soluționarea cauzei privind pe reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.), față de prevederile art. 131 cu referire la art. 127 C. proc.

civ. Drept urmare, a dispus disjungerea cererii formulate de cei doi reclamanți și formarea prezentului dosar. Tribunalul Brăila a reținut următoarele considerente: Potrivit art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., dacă un judecător sau procuror are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Folosirea sintagmei „va sesiza” semnifică faptul că dispozițiile acestui articol sunt imperative, așa cum de altfel a reținut și Tribunalul Prahova.

Din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. se observă însă că, deși se referă la sesizarea instanței judecătorești „de același grad” cu cea la care își desfășoară activitatea reclamantul, totuși textul de lege nu se oprește aici, ci face, în continuare, referire la „circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate”. Ca atare, legiuitorul nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții de apel în care se află instanța unde se introduce cererea. Aceasta conduce la concluzia că, în analiza competenței prevăzute de art. 127 C. proc.

civ., trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează reclamantul, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță. Or, în prezent reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.) au funcția de judecători la Judecătoria Brăila, care se află în circumscripția Curții de Apel Galați, la fel ca și Tribunalul Brăila. În această situație, se constată că soluționarea cauzei nu este de competența Tribunalului Brăila, deoarece s-ar încălca dispozițiile imperative ale art. 127 C. proc. civ., ci este de competența Tribunalului Prahova, care a fost investit de reclamanți în conformitate cu textul de lege menționat anterior. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc.

civ., Tribunalul Brăila a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova. Investită cu soluționarea conflictului negativ de competență privind pe reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.), Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării cauzei revine Tribunalului Dolj pentru considerentele ce succed: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.) - judecători la Judecătoria Brăila - au învestit instanța cu soluționarea unui conflict individual de muncă, optând pentru competența de soluționare a instanței judecătorești de același grad, aflată în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, respectiv Tribunalul Prahova, conform art. 127 din N.C.P.C.

Întrucât reclamanții își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila, nu sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea magistratul ce are calitatea de reclamant. Art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea. Sintagma folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, ci are înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.

În speță, având în vedere că reclamanții reclamanții B.C. și C.C.A. (fostă M.) nu își desfășoară activitatea la Tribunalul Brăila, ci la Judecătoria Brăila, nu sunt întrunite cerințele art. 127 C. proc. civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului Brăila, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul procesual ales și locul de muncă reclamanții. Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2016.