ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 966/2016

Decizia nr. 966/2016

Asupra contestației de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 75/MEA din 22 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate, în vederea predării A., pentru o durată de 30 zile, începând cu data punerii în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/2015 a Curții de Apel lași, definitivă la 13 octombrie 2015.

S-au reținut, în esență, următoarele:

Prin cererea formulată de Procuratura Nurnberg-Furth, privind executarea mandatului european de arestare, emis la data de 06 mai 2016, împotriva persoanei solicitate A., deținut în Penitenciarul Bacău.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Persoana solicitată A. este urmărit penal de către autoritățile judiciare din Germania.

În fapt, în mandatul european de arestare s-au reținut următoarele:

La data de 24 august 2010 învinuiții A. și B. și urmăriții separat C. și D., în colaborare conștienta și intenționata în banda, au sustras din spațiile comerciale ale firmei E., DianastraBe 23, 90441 Nurnberg, 24 articole cosmetice, 4 MP3-Player, 1 stick USB, 1 soluție de curățare și 2 sorturi boxer în valoare totala de 569,28 euro, în scopul de a păstra marfa pentru sine fără a achita contravaloarea acesteia.

La data de 06 septembrie 2010, în jurul orei 14:15 invinuitii A. și F. și urmăritul separat D., în colaborare conștienta și intenționata în bandă, au sustras din spatiile comerciale ale firmei E. și 3 sticle de cognac în valoare totala de 106,95 euro, in scopul de a păstra marfa pentru sine fără a achita contravaloarea acesteia.

La data de 27 septembrie 2010 in jurul orei 14:30 invinuiții G., H., F. si A. și urmăritul separat D., în colaborare conștienta si intenționata în banda, au sustras din spatiile comerciale ale firmei E. sticle de băuturi alcoolice de Înalta calitate, în mod special E. în valoare totala de 345,98 euro, în scopul de a păstra marfa pentru sine fără achita contravaloarea acesteia.

La data de 20 septembrie 2010 in jurul orei 16:00 invinuitii A., G., H. și F. precum și urmăritul separat D., în colaborare conștienta și intenționata în banda, s-au deplasat in spatiile comerciale ale firmei E., în scopul de a sustrage de acolo din nou băuturi alcoolice de calitate. Cu scurt timp înainte de a introduce marfa din raft în rucsacul adus cu sine, cei implicați au fost deranjați de un lucrator al firmei E.E., au renunțat la planul lor inițial și s-au deplasat în direcția casei. Acolo, învinuitul G. a sustras în baza unei decizii spontane produse de tutun și dulciuri în valoare de 14,60 euro, în scopul de a păstra marfă pentru sine fără a achita contravaloarea acesteia.

Infracțiunile pentru care a fost condamnată persoana solicitată fac parte dintre infracțiunile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 302/2004.

Persoana solicitată se afla în Penitenciarul Bacău, fiind în executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/2015 a Curții de Apel Iași - definitivă la 13 octombrie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) și (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentată instanței și i s-a adus la cunoștință despre existența mandatului european de arestare, asupra conținutului acestuia, a posibilității de a consimți la predare către statul solicitant și de a renunța la regula specialității.

Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă.

De asemenea, instanța i-a adus la cunoștință persoanei solicitate prevederile art. 115 din Legea nr. 302/2004 și aceasta a declarat că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității, nefiind de acord cu predarea în baza prezentului mandat european de arestare.

În temeiul art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată, Curtea de apel a procedat la ascultarea persoanei solicitate.

Instanța investită cu soluționarea unei cereri de executare a unui mandat european de arestare este datoare să verifice doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penale, precum și cele din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, atât cele obligatorii, cât și cele opționale, prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 și nicidecum să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritățile judiciare germane și a luării împotriva persoanei solicitate a măsurii arestării.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004. Curtea de apel, ca instanță de executare a mandatului european de arestare, nu este competentă să se pronunțe nici asupra oportunității emiterii unui asemenea mandat.

La aprecierea statului în care să fie executată o eventuală pedeapsă privativă de libertate aplicată după emiterea unui mandat european de arestare, instanța de executare a mandatului trebuie să aibă în vedere prevederile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, precum și care sunt posibilitățile cele mai bune de reintegrare socială a persoanei solicitate, în raport și de locul unde se află familia sa și legăturile acesteia cu familia, cu limba și cultura statului de executare a pedepsei, etc.

Faptul că infracțiunile au fost săvârșite pe teritoriul unui anumit stat european nu exclude executarea pedepsei în statul al cărui cetățean este persoana solicitată, cu deosebire atunci când posibilitățile de reintegrare socială sunt mai bune în statul de origine și al cărui cetățean este.

Pentru aceste motive, Curtea de apel, apreciind că o mai bună reintegrare socială a persoanei solicitate se poate realiza prin executarea eventualei pedepse în România a dispus predarea acesteia autorităților judiciare din Germania sub condiția prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004. în sensul că dacă se va pronunța împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

Așa fiind, în baza art. 103 și art. 107 din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis cererea formulată de Procuratura Nurnberg-Furth, privind executarea mandatului european de arestare, emis la data de 06 mai 2016, împotriva persoanei solicitate A.

Întrucât persoana solicitată a fost condamnată de autoritățile judiciare române la pedepsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/2015 a Curții de Apel Iași-defnitivă la 13 octombrie 2015, fiind în cursul executării, impunându-se amânarea predării persoanei solicitate, Curtea de apel a dispus amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Germania până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile din Germania, pentru o durată de 30 de zile, începând cu data încetării situației care a determinat amânarea predării.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

Împotriva sentinței sus-menționate a formulat contestație persoana solicitată A.

Examinând actele și lucrările dosarului. Înalta Curte constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, contestația fiind nefondată.

Potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

Atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată.

Examinând actele dosarului, instanța de control judiciar constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile privind executarea mandatului european de arestare, prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și cele din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene și nu este incident niciunul din motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) și (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentată instanței și i s-a adus la cunoștință despre existența mandatului european de arestare, conținutul acestuia, posibilitatea de a consimți la predare către statul solicitant și de a renunța la regula specialității.

Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare. îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă.

Prima instanță i-a adus la cunoștință persoanei solicitate prevederile art. 115 din Legea nr. 302/2004, aceasta declarând că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității, nefiind de acord cu predarea în baza prezentului mandat european de arestare. Totodată, a dispus audierea acesteia consemnând poziția sa față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții în ceea ce privește identitatea.

Sub acest ultim aspect, persoana solicitată nu a formulat obiecțiuni, în ceea ce privește identitatea.

În ce privește motivele de refuz al executării mandatului european de arestare invocat de persoana solicitată, instanța a constatat în mod corect că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, deoarece nu sunt incidente dispozițiile art. 98 din Legea nr. 302/2004 modificată, care prevăd, în mod expres și limitativ, motivele obligatorii și opționale de refuz al executării.

În acest sens, instanța a avut în vedere că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, principiu enunțat și de art. 84 alin. (2) din legea specială internă.

Pentru respectarea drepturilor persoanei solicitate, instanța a dispus în mod corect amânarea predării persoanei solicitate - care se află în executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/2015 a Curții de Apel Iași, definitivă la 13 octombrie 2015 - cu respectarea regulii specialității, precum și cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei dacă se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate.

În raport cu dispozițiile legal mai sus-menționate, se constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 75/MEA din 22 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, cu obligarea contestatoarei la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 75/MEA din 22 iunie 2016 Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. x/32/2016.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 iulie 2016.