ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1182/2015

Decizia nr. 1182/2015

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 330/2015 din 3 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013, s-a respins apelul declarat de apelantul-contestator A. împotriva Sentinței civile nr. 6733 din 06 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata Casa de pensii a Municipiului București, ca nefondat.

Prin cererea înregistrată la data de 6 februarie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub număr de Dosar x/1/2015, A. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 330/2015 din 3 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, invocând art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că temeiul legal a fost invocat formal, întrucât din modul în care revizuentul își structurează cererea de revizuire și din argumentele expuse, nu rezultă potrivnicie, nefiind indicată nicio hotărâre pretins contradictorie celei a cărei revizuire se solicită.

Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția privind competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în soluționarea prezentei cereri de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 131 - 132 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă raportat la art. 510 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată că nu este competentă să soluționeze cererea de revizuire, pentru considerentele care succed:

Este de reținut că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor, într-o anumită ordine, precum și soluționarea acestora de către instanța prevăzută de lege.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Înalta Curte constată că, în speță, A. a învestit instanța cu o cerere de revizuire a Deciziei nr. 330/2015 din 3 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Conform art. 510 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

În consecință, față de considerentele anterior expuse, având în vedere că, în speță, se solicită revizuirea Deciziei nr. 330/2015 din 3 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013, în raport de dispozițiile art. 510 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, competența de soluționare a cererii de revizuire aparține Curții de Apel București, motiv pentru care, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 131 cu referire la art. 132 raportat la art. 510 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, va admite excepția referitoare la competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție și va declina competența de soluționare a cauzei la instanța competentă, respectiv Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția referitoare la competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 330/2015 din 3 februarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013, în favoarea Curții de Apel București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2015.

Procesat de GGC - NN