ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 764/2014

Decizia nr. 764/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 7171 din 18 decembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtul B., și a anulat Decizia nr. 651 din 10 noiembrie 2011 emisă de pârât.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia contestată, autoritatea pârâtă a constatat că radiodifuzorul SC A. SA a încălcat prevederile art. 69 alin. (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, reclamanta fiind sancționată cu somație publică.

Conform acestor din urmă dispoziții normative, „În programele de știri radiodifuzorii trebuie să asigure o prezentare echilibrată a reprezentanților puterii și opoziției, ținând cont de ponderea partidelor parlamentare, de importanța temelor aflate în dezbatere și, după caz, de reprezentarea partidelor la nivel local” (alin. (1)) și „În emisiunile de dezbatere numărul reprezentanților puterii și ai opoziției trebuie să fie egal” (alin. (2)).

Consiliul a constatat că în perioada 1 aprilie - 31 iulie 2011, postul SC A. SA nu a asigurat o prezentare echilibrată a reprezentanților puterii și ai opoziției în emisiunile de dezbatere.

Astfel, conform datelor consemnate în raportul de monitorizare, situația prezențelor este următoarea: aprilie: putere - 406, opoziție - 365, independenți - 6, minorități - 0; mai: putere - 426, opoziție - 458, independenți - 14, minorități - 1; iunie: putere - 328, opoziție - 394, independenți - 9, minorități - 2; putere - 1.160, opoziție - 1217.

Se constată că în perioada monitorizată numărul reprezentanților puterii și opoziției în emisiunile de dezbatere nu a fost egal, astfel: - în luna aprilie, numărul reprezentanților puterii l-a depășit pe cel al reprezentanților opoziției cu 41; - în luna mai, numărul reprezentanților opoziției l-a depășit pe cel al reprezentanților puterii cu 32; - în luna iunie, numărul reprezentanților opoziției l-a depășit pe cel al reprezentanților puterii cu 66.

Se constată că reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada îndeplinirii obligației de a invita un număr egal de reprezentanți ai puterii/ opoziției pentru a participa la emisiunile de dezbatere.

În perioada aprilie - mai, dezechilibrul a fost înlăturat, însă în luna iunie numărul reprezentanților opoziției l-a depășit pe cel al reprezentanților puterii cu 66 (putere: 328, opoziție: 394).

Reprezentantul reclamantei a învederat în ședința B. din 10 noiembrie 2011 (fila 28 verso) situația refuzului invitaților de a se prezenta în emisiune, critica autorități fiind în sensul că invitațiile se transmit prea târziu („după amiaza pentru emisiunea ce urmează a se desfășura seara respectivă”).

Din copiile rapoartelor de fax depuse la dosar rezultă că invitațiile se transmit în seara zilei anterioare desfășurării emisiunii (de ex., fila 193, invitația din 5 iunie, ora 18:02 adresată Departamentului de Comunicare al Partidului Democrat Liberal pentru emisiunile din 6 iunie, orele 10 - 21).

Adresa C. înregistrată la B. din 16 octombrie 2012 depusă la dosar din care rezultă că „În perioada 1 aprilie - 30 iunie 2011, C. nu a primit invitații de participare la emisiunile de dezbatere ale postului Antena 3”, nu poate sta la baza respingerii apărărilor reclamantei în condițiile în care pentru acest număr de fax există rapoarte care fac dovada comunicării invitațiilor Secretariatului general al C. (filele 227-250).

Față de aceste considerente, constatându-se că nu se poate reține culpa reclamantei pentru neasigurarea reprezentării egale a opoziției/puterii în cadrul emisiunilor de dezbatere în respectiva perioadă, în condițiile în care aceasta și-a respectat obligația de a comunica invitațiile de participare, se impune admiterea acțiunii și anularea actului administrativ contestat.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată, și menținerii actului administrativ contestat, ca fiind temeinic și legal.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., se arată, în esență, că soluția pronunțată de instanța de fond a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente cauzei, respectiv art. 69 alin. (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, normă care, în opinia recurentului impune în sarcina radiodifuzorilor obligația de a crea condiții egale de exprimare oamenilor politici de la putere și din opoziție, prin asigurarea unui echilibru de ordin numeric, cantitativ al punctelor de vedere exprimate de aceștia, rămânând la latitudinea radiodifuzorilor modalitatea efectivă de îndeplinire a obligației; de asemenea, arată recurentul, sentința atacată este netemeinică, instanța de fond apreciind greșit probatoriul administrat în cauză.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 651/2010 emisă de recurentul-pârât B., intimata-reclamantă SC A. SA a fost sancționată cu amendă, reținându-se drept temei legal al aplicării sancțiunii, încălcarea dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual.

Potrivit dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Decizia nr. 220/2011 „în emisiunile de dezbatere numărul reprezentanților puterii și ai opoziției trebuie să fie egal”.

Din interpretarea acestui text legal rezultă că radiodifuzorilor le revine obligația de a crea condiții egale de exprimare oamenilor politici de la putere și opoziție, prin asigurarea unui echilibru de ordin numeric și cantitativ al punctelor de vedere exprimate.

În ceea ce privește modalitatea efectivă de îndeplinire a acestei obligații, în lipsa unei dispoziții exprese în acest sens, ea rămâne la latitudinea radiodifuzorilor în ceea ce privește forma de realizare.

În cauza dedusă judecății, din probele administrate, rezultă că în perioada supusă monitorizării (aprilie - iulie 2011), în emisiunile de dezbatere realizate de intimata-reclamantă nu a fost o prezență echilibrată a reprezentanților puterii față de cei ai opoziției.

Așa cum s-a arătat însă, dispozițiile art. 69 alin. (2) din Decizia nr. 220/2011, instituie practic o obligație în sarcina radiodifuzorilor de a asigura acest echilibru prin orice modalitate care poate demonstra intenția și voința de a fi îndeplinită obligația legală ce-i incumbă.

Altfel spus, existența unui echilibru pur aritmetic, nu presupune în mod automat și neîndeplinirea obligației prevăzute în art. 69 alin. (2) în lipsa unor dovezi care să ateste că radiodifuzorul nu a apelat la orice modalități pentru a-și îndeplini obligația legală.

Or, sub acest aspect, Curtea constată că din probele administrate și necontestate de recurentă, rezultă fără putință de tăgadă că intimata-reclamantă a apelat la astfel de modalități (invitații - dovezi de comunicare prin fax), refuzul de a participa la emisiuni, neputând fi reținut ca o culpă a intimatei-reclamante.

În aceste condiții, în mod corect instanța de fond a reținut că nu poate fi vorba de o încălcare a dispozițiilor art. 69 allin. (2) din Decizia nr. 220/2011, motiv pentru care a dispus anularea deciziei contestate.

În consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul B. împotriva sentinței civile nr. 7171 din 18 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2014.