ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4705/2014

Decizia nr. 4705/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Parteneriatul dintre Județul Covasna, Orașul Covasna și Municipiul Târgu Secuiesc - reprezentat prin Județul Covasna, a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, contestație împotriva deciziei din 05 ianuarie 2012 a Comisiei de soluționare a contestației formulate de reclamant împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată de către Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare în data de 02 noiembrie 2011 privind contractul de servicii din 20 august 2010 încheiat cu SC A. SRL în cadrul proiectului „Reabilitare drum județean DJ 121 Covasna - Zabala - Imeni - Catalina Târgu Secuiesc, jud. Covasna” finanțat prin contractul de finanțare din 08 octombrie 2009.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 18 din 06 februarie 2013, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Județul Covasna - prin reprezentant convențional - în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin nota de constatare emisă de către Direcția de Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului din 04 noiembrie 2011 s-a dispus aplicarea unei corecții financiare de 25% asupra valorii contractului de servicii din 20 august 2010 încheiat între reclamant și SC A. SRL, având ca obiect prestarea de servicii de publicitate/informare pentru proiectul „Reabilitare drum județean DJ 121 Covasna - Zăbăla - Imeni - Catalina Târgu Secuiesc, jud. Covasna” finanțat prin contractul de finanțare din 08 octombrie 2009, cu motivarea că acel contract de servicii a fost atribuit fără respectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență, făcându-se aplicarea în acest sens de către pârât a pct. 2.1 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

S-a mai reținut că autoritatea contractantă nu a publicat anunț de participare pe site-ul B., în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) din O.U.G .nr. 34/2006 raportate la art. 105 din H.G. nr. 925/2006 privind normele de aplicare a ordonanței de urgență sus-menționată.

Împotriva notei de constatare din 04 noiembrie 2011 autoritatea contractantă a formulat contestație, înregistrată la Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Europene în 08 decembrie 2011 și care a fost respinsă prin decizia din 05 ianuarie 2012 a Comisiei de soluționare a contestației.

Examinând dispozițiile art. 19 și art. 58 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 34/2006, instanța de fond a apreciat, în esență, că nota de constatare și decizia din 05 ianuarie 2012 sunt legale și temeinice, iar corecția financiară aplicată reclamantului respectă prevederile pct. 2 (2.1) din Anexa nr. 1 a O.U.G. nr. 66/2011, în condițiile în care contractul din 20 august 2010 încheiat între reclamant - ca autoritate contractantă și SC A. SRL - are o valoare superioara valorii prag prevăzuta de art. 19 (330.000 RON fără TVA), obiectul său îl constituie prestări de servicii de publicitate media, iar contractul respectiv a fost atribuit fără respectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 18 din 06 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul Parteneriatul dintre Județul Covasna, Orașul Covasna și Municipiul Târgu Secuiesc - reprezentat prin Județul Covasna, solicitând modificarea în tot a acesteia, admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, și anularea deciziei din 05 ianuarie 2012 și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 04 noiembrie 2011 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare.

În motivarea cererii de recurs, s-a susținut, în esență, că, întrucât mijloacele de informare și publicitate au fost achiziționate cu respectarea cerințelor contractului de finanțare din 08 octombrie 2009, în scopul promovării Uniunii Europene și a Guvernului României, și nicidecum a autorității contractante, prevederile tuturor alineatelor art. 58 din O.U.G. nr. 34/2006, dar mai ales rațiunea și scopul acestui articol (publicitatea/promovarea autorității contractante) nu au aplicabilitate.

Chiar și în cazul în care contractul de prestări servicii din 20 august 2010 s-ar încadra în categoria contractelor de publicitate media, recurentul nu se află în situația obligativității publicării anunțului de participare/atribuire pe site-ul B.

Nu toate modalitățile de promovare ale proiectului în cauză pot fi încadrate în categoria publicității media, în sensul art. 58 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, motiv pentru care autoritatea contractantă nu a definit contractul ca fiind de publicitate media.

În speță sunt aplicabile prevederile din nota de subsol ii) aferentă pct. 2.1 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, iar în măsura în care nu s-a făcut dovada impactului financiar al pretinsei abateri constatate, nu se poate aplica o corecție financiară în condițiile O.U.G. nr. 66/2011.

Soluția instanței de control judiciar

Examinând actele și înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată incidența motivului de recurs de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., anume „când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței alte instanțe”, față de care va admite recursul și va casa sentința instanței de fond.

Înalta Curte reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă, în esență, anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 04 noiembrie 2011 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, prin care s-a dispus aplicarea unei corecții financiare de 25% asupra valorii contractului de servicii din 20 august 2010 încheiat între recurentul-reclamant și SC A. SRL, având ca obiect prestarea de servicii de publicitate/informare pentru proiectul „Reabilitare drum județean DJ 121 Covasna - Zăbăla - Imeni - Catalina Târgu Secuiesc, jud. Covasna”, în valoare de 82.500 RON, cuantumul creanței bugetare de recuperat raportat la cererile de rambursare fiind de 2.185,28 RON.

Actul contestat a fost emis în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Așa cum prevede și pct. 16 din nota contestată, actul astfel emis constituie titlu de creanță, executoriu.

Sumele astfel reținute reprezintă creanțe bugetare,

asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor.

În perspectiva acestor dispoziții legale, obiectul prezentei cauze este asimilat, în esență, cererii de anulare a

unui act administrativ de stabilire a unei creanțe fiscale.

De altfel, în acest sens este și practica constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie.

În conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

În interpretarea și aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut, cu caracter unitar, că aceste dispoziții

instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:

Cu alte cuvinte, dacă litigiul privește taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, pe scurt creanțe fiscale, competența se stabilește în funcție de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenței tribunalului de cea a curții de apel fiind suma de 500.000 RON, fără a avea relevanță rangul autorității publice emitente a actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.

În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect anularea unor acte administrative privind o creanță bugetară de o valoare inferioară sumei de 500.000 RON, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială a instanței de contencios administrativ se stabilește în funcție de criteriul valoric și revine, în speță, secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Covasna, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Parteneriatul dintre Județul Covasna, Orașul Covasna și Municipiul Târgu Secuiesc - reprezentat prin Județul Covasna, împotriva sentinței civile nr. 18 din 06 februarie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea recurată. Trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Covasna, secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 09 decembrie 2014.