ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 805/2016

Decizia nr. 805/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL, prin SCA B., Pachiu în contradictoriu cu pârâta C. a solicitat în temeiul art. 9 alin. (4) și (5) coroborat cu art. 1 alin. (7) și art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 anularea următoarelor acte administrative emise de C.:

- Notificarea transmisă prin e-mail la data de 05 mai 2012, privind comunicarea valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății pentru trim. I al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.864.384.031,64 lei și valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trim. I al anului 2012 suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate, conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției rectificată prin Corespondența transmisă la 23 mai 2012 prin e-mail, în sensul că, valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul I al anului 2012 este, urmare corecțiilor efectuate, în sumă de 1.857.244.304,92 lei;

- Notificarea din 31 iulie 2012 transmisă prin e-mail la data de 02 august 2012, notificare salvată electronic sub denumirea SC A. SA privind comunicarea valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății pentru trim. I al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.839.769.174,37 lei și valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trim. II al anului 2012 suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției;

- Notificarea din 31 octombrie 2012 transmisă prin e-mail la data de 02 noiembrie 2012, privind comunicarea valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății pentru trim. III al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.837.855.928,71 lei și a valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trim. III al anului 2012 suportate din D. și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

Prin sentința nr. 853 din 14 martie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta C. și a anulat actele atacate exclusiv cu privire la efectele lor juridice după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta SC A. SRL cât și pârâta C.

Recurenta-reclamantă SC A. SRL și-a încadrat recursul în prevederile art. 488 pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ., arătând că soluția pronunțată este nelegală în parte, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii pretinsa motivare fiind dată în parte cu depășirea atribuțiilor judecătorești.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta-reclamantă susține următoarele:

Sentința pronunțată este nelegală în parte, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii și a principiilor de drept aplicabile, necuprinzând motivele reale pe care se sprijină, pretinsa motivare fiind dată în parte cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești - acțiunea impunându-se a fi admisă în tot și, prin urmare, notificările anulate în tot pentru restabilirea ordinii de drept și repararea vătămării produse de dispoziția din O.U.G. declarată neconstituțională.

Notificările contestate fiind emise în executarea și aplicarea unei dispoziții dintr-o ordonanță a guvernului declarată neconstituțională, au înfrânt principiul legalității în aceeași măsură în care înseși dispozițiile declarate neconstituționale din ordonanță au făcut-o și drept urmare, au adus atingere ordinii de drept. Pentru restabilirea situației și înlăturarea vătămării sale, recurenta-reclamantă apreciază că se impune anularea notificărilor contestate, acțiunea fiind formulată în temeiul disp. art. 9 alin. (4) și (5) coroborat cu art. 1 alin. (7) și art. 7 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ.

Mai arată recurenta-reclamantă că, nu numai că instanța nu a analizat temeiul de drept dedus judecății și a refuzat să aplice prevederea legală invocată, dar motivarea oferită în acest sens este ea însăși deficitară și limitată în mod criticabil doar la principiul neretroactivității efectelor deciziilor Curții Constituționale.

Recurenta-pârâtă C. și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., arătând că instanța a dispus greșit anularea actelor atacate cu privire la efectele lor juridice după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, fiind o contradicție între dispozitivul sentinței și considerente.

În motivarea căii de atac recurenta-pârâtă C. arată că în mod greșit instanța de fond a anulat notificările contestate, având în vedere că deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt generale și obligatorii de la data publicării în M. Of.

Apreciază recurenta-pârâtă că nu poate interveni sancțiunea nulității, atâta timp cât la momentul emiterii actelor administrative a căror anulare se cere s-a respectat cadrul juridic incident, Deciziile Curții Constituționale neavând efect retroactiv.

Având în vedere că, anularea actelor atacate s-a realizat exclusiv cu privire la efectele lor juridice produse după publicarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 39/2013, singura ipoteză în care notificările emise de C. ar produce efecte juridice după publicarea deciziei Curții Constituționale a României în M. Of. este aceea prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011, în conformitate cu care, în situația neachitării la termen de către deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sau de către reprezentanții legali ai acestora a contribuției trimestriale, aceștia datorează după împlinirea acestui termen, dobânzi și penalități de întârziere.

În calea de atac nu s-au administrat înscrisuri noi.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului;

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Instanța de fond a fost investită cu soluționarea acțiunii în anulare a notificărilor prin care reclamantei i s-a comunicat procentul de contribuție claw-back aferent trim. I și III 2012. Sub aspectul admisibilității acțiunii, recurenta-reclamantă a precizat că prezenta acțiune a fost introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în termenul de 1 an de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013 în M. Of., conform disp. art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

A mai precizat reclamanta că acțiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004 poate avea ca obiect anularea actelor administrative emise în baza dispozițiilor declarate neconstituționale, acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale guvernului, precum și după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative (art. 9 alin. (5)).

Deși, judecătorul fondului acceptă teza conform căreia Decizia nr. 39/2013 pronunțată de Curtea Constituțională se aplică și în privința actelor administrative contestate în prezenta cauză, totuși apreciază că nulitatea poate fi doar parțială, cu privire la efectele juridice ale notificărilor produse după publicarea deciziei Curții Constituționale în M. Of. al României, fără a preciza care ar fi acele efecte.

Înalta Curte reține că, de vreme ce decizia Curți Constituționale a fost pronunțată și publicată în M. Of. al României anterior soluționării acțiunii în justiție, viciul de neconstituționalitate ce afectează norma juridică prin care este reglementată baza de calcul a contribuției claw-back atrage nelegalitatea actului administrativ dedus judecății.

De menționat că, acțiunea formulată de reclamantă a fost introdusă în termenul de 1 an de la data publicării deciziei Curții Constituționale în M. Of. al României (20 februarie 2013), reclamanta conformându-se astfel dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 și vizează anularea unor acte administrative emise în baza dispozițiilor legale declarate neconstituționale, anume art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011.

În consecință, reținând că actele administrative atacate sunt emise în baza unor dispoziții legale declarate neconstituționale, prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate ridicate în altă cauză (Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013, publicată în M.Of. al României la data de 20 februarie 2013), iar prezenta acțiunea a fost introdusă la instanța de contencios administrativ competentă în termenul prevăzut de art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, sancțiunea aplicabilă nu poate fi decât anularea actelor administrative atacate.

Așa fiind, în temeiul disp.art. 496 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul declarat de reclamantă, casată sentința instanței de fond și, urmare a rejudecării cauzei, va fi admisă acțiunea și anulate notificările contestate.

Pentru aceleași considerente, urmează a fi respins recursul declarat de pârâta C., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinței nr. 853 din 14 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând cauza, admite acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL.

Anulează Notificarea din data de 5 decembrie 2012 privind, Notificarea din 31 iulie 2012 și din 31 octombrie 2012 emise de C.

Respinge recursul declarat de C. împotriva sentinței nr. 853 din 14 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2016.