ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1389/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1389/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 1389/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. x/87/2011, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul pentru Situații de Urgență "C.", Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să se dispună declanșarea procedurii falsului subscrierilor de pe adresele nr. 1814407 din 16 septembrie 2011 și nr. 190130/P din 16 septembrie 2011, obligarea pârâtului să-i comunice în original actul de reîncadrare potrivit Legii nr. 285/2010, constatarea inopozabilității Ordinului nr. 35748/I din 22 iunie 2011 și a nulității acestuia, precum constatarea nelegalității Ordinului nr. 35814/I din 14 septembrie 2011.
Totodată, reclamantul a cerut reîncadrarea în funcție, plata despăgubirilor reprezentând salariile indexate, majorate și reactualizate, plata de daune-interese în cuantum de 500 de lei pe fiecare zi de întârziere, până la reîncadrare, anularea actelor de împuternicire a colonelului B., plata daunelor morale în sumă de 200.000 de lei, pentru nelegalitatea încetării raportului de serviciu și 50.000 lei cu același titlu, pentru îngrădirea dreptului la informație.
De asemenea, reclamantul a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 35748/I din 22 iunie 2011 de modificare a raportului de serviciu începând cu data de 15 iunie 2011 prin punerea sa la dispoziția I.S.U. "C." al Județului Teleorman și suspendarea executării Ordinului nr. 35814/I din 14 septembrie 2011 emis de același pârât și prin care s-a dispus trecerea sa în rezervă/concedierea,până la soluționarea irevocabilă a cauzei,conform art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 .
Prin Sentința civilă nr. 1014 din 15 noiembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. x/87/2011 al Tribunalului Teleorman, a fost respinsă cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate, respectiv Ordinul nr. 35748/I din 22 iunie 2011 și Ordinul nr. 35814/I din 14 septembrie 2011, ca neîntemeiată.
Prin Sentința civilă nr. 1209 din 16 decembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. x/87/2011 al Tribunalului Teleorman, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată și respinsă cererea de chemare în garanție a I.G.S.U. ca inadmisibilă.
Împotriva ambelor sentințe a declarat recurs reclamantul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
La data de 10 septembrie 2013 reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 080211 din 11 iunie 2011, precum și a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Procedurii privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ambele anexate Ordinului inspectorului șef nr. 7104 din 21 iunie 2011, acte emise de aceeași instituție, respectiv Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 080211 din 11.06
Prin Încheierea din data de 16 septembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. x/87/2011 al Curții de Apel București a fost sesizată Curtea de Apel București, secția a VIII-a, cu soluționarea excepției de nelegalitate, fiind suspendată cauza.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, sub nr. x/2/2013.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență "C." al Județului Teleorman a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.
De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pentru lipsa procedurii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea excepției invocate ca nefondată.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a invocat excepția lipsei calității sala procesuale pasive.
Prin Sentința nr. 255 din 28 ianuarie 2014, Curtea de Apel București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, a respins excepția de nelegalitate, invocată de reclamantul A., ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate, Curtea a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, reținând că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât actele administrative nu au fost contestate pe calea acțiunii directe, ci s-a solicitat efectuarea unui control de legalitate pe cale de excepție, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, s-a reținut că este neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I., având în vedere calitatea de intimat-pârât a acestuia în dosarul în care a fost invocată excepția de nelegalitate, astfel încât, în dosarul în care se soluționează această excepție se păstrează calitatea părților din dosarul inițial.
Pe fondul cauzei, s-au reținut următoarele:
Prin O.M.A.I. nr. I/658/2011 privind reorganizarea I.G.S.U. și a unităților subordonate acestuia au fost aprobate organigramele unităților I.G.S.U. (Anexele 1-58), Statul de organizare al I.G.S.U, prevăzut cu 242 posturi (173 de ofițer, 35 de subofițer, 8 de funcționar public și 26 de personal contractual) și lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, repartizate I.G.S.U., (Anexa nr. 59), fiind abrogat vechiul Stat de organizare al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aprobat prin O.M.A.I. nr. 1/0551/2010.
Ordinul a fost emis, astfel cum rezultă și din preambulul acestuia, având în vedere prevederile Anexei nr. 3/19 din 06 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (4) și art. 12 alin. (3) și 4 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.
Prin Ordinul Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 080211 din 11 iunie 2011 au fost aprobate statele de organizare ale structurilor subordonate I.G.S.U., inclusiv al I.S.U. "c." al județului Teleorman, menționat atât în ordinul de punere la dispoziție a reclamantului, Ordinul inspectorului-șef al I.S.U. al județului Teleorman nr. 35748 din 22 iunie 2011, cât și în cel de trecere în rezervă, Ordinul inspectorului-șef al I.S.U. al județului Teleorman nr. 35814 din 14 septembrie 2011, ce fac obiectul acțiunii de fond formulate în fața Tribunalului Teleorman.
Reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ efectuarea unui control de legalitate a acestui ordin, pe cale excepției, susținând că nu a fost aprobat prin ordin de Ministrul Administrației și Internelor, așa cum prevăd dispozițiile art. 10 din H.G. nr. 1492/2004 și cele ale art. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 370/2004, potrivit cărora organigrama și statul de organizare ale inspectoratelor județene se elaborează de Inspectoratul Județean și se aprobă prin ordin al ministrului administrație și internelor (art. 10 din H.G. nr. 1492/2004). De asemenea, regulamentele de organizare și funcționare ale inspectoratelor județene pentru situații de urgență se întocmesc pe baza organigramelor și statelor de organizare, aprobate de ministrul administrației și internelor (art. 2 din Ordin M.A.I. nr. 370/2004).
Curtea a reținut că, Ordinul nr. 080211 este emis în executarea dispozițiilor Ordinului M.A.I. nr. I/658 din 10 iunie 2011 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a subunităților subordonate acestuia, acest act fiind emis în baza Anexei nr. 3/19 din 06 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (4) și art. 12 alin. (3) și 4 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.
S-a apreciat că cerința referitoare la aprobarea prin ordin al ministrului administrației și internelor este satisfăcută prin aceea că, prin chiar ordinul ministrului administrației și internelor se dispune reorganizarea I.G.S.U. și a unităților subordonate acestuia, iar ordinul criticat pentru nelegalitate aduce la îndeplinire dispozițiile ordinului ministrului administrației și internelor.
A mai reținut instanța că organigrama, statul de organizare și în final lista cu posturile repartizate I.G.S.U. și unităților subordonate acestuia se stabilește/se aprobă prin ordin al administrației și internelor, condiție îndeplinită în speță, astfel cum rezultă din conținutul Ordinului nr. I/658/2011, în care s-a aprobat la art. 1 lit. b), Statul de organizare al I.G.S.U, prevăzut cu 242 posturi (173 de ofițer, 35 de subofițer, 8 de funcționar public și 26 de personal contractual), iar la litera c, lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, repartizate I.G.S.U., (Anexa nr. 59)
În ceea ce privește Metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U. și Procedura privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U., acte anexate Ordinului nr. 7104 din 21 iunie 2011, reclamantul a susținut că acestea nu produc efecte juridice deoarece nu sunt publicate în M. Of. conform art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.
A apreciat instanța că în speță, este vorba de un act administrativ care reglementează Metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U. și Procedura privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U., acte administrative cu caracter individual, care se referă la anumiți subiecți de drept individualizați și care are un cadru strict de reglementare, respectiv selecția acestor persoane afectate de organizare și procedura de examen, pentru departajarea în vederea numirii în funcție a acestora.
Împotriva Sentinței pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs Ministerul Afacerilor Interne, susținând că instanța de fond a respins în mod eronat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că recurentul avea calitatea de pârât în dosarul în care a fost invocată excepția de nelegalitate, fiind necesară păstrarea calității părților în dosarul având ca obiect excepția de nelegalitate, o atare soluție neavând suport în dispozițiile procedurale privitoare la condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.
Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefundat în considerarea următoarelor argumente.
Pe de o parte, se observă că instanța de fond a argumentat în mod judicios soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor.
Pe de altă parte, critica referitoare la nepublicarea în M. Of. al României a Ordinului contestat nu poate fi reținută, în considerarea următoarelor argumente.
Litigiul de față privește un act administrativ care reglementează Metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U. și Procedura privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U., acte administrative cu caracter individual, care se referă la anumiți subiecți de drept individualizați și care are un cadru strict de reglementare, respectiv selecția acestor persoane afectate de organizare și procedura de examen, pentru departajarea în vederea numirii în funcție a acestora.
În acest context, Înalta Curte constată că esențială pentru soluționarea prezentei cauze este calificarea Ordinului atacat ca fiind act administrativ normativ sau acte administrativ individuale, în raport de conținutul acestuia și efectele produse în ordinea juridică.
Caracterizarea unui act administrativ ca individual sau normativ se face în raport de conținutul acestuia și efectele produse în ordinea juridică.
Actul administrativ normativ este acel act administrativ prin care se formulează reguli de drept generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter, aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept.
Actul administrativ normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, se aseamănă cu legile, pentru că edictează reguli, norme, dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte.
Actul administrativ individual este un act administrativ concret care privește un subiect de drept determinat/subiecte de drept determinate sau determinabile.
Așadar, cele două categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de obiectul lor cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.
Înalta Curte constată că Ordinul nr. 080211 este emis în executarea dispozițiilor Ordinului M.A.I. nr. I/658 din 10 iunie 2011 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a subunităților subordonate acestuia, așa cum s-a reținut mai sus, acest act fiind emis în baza Anexei nr. 3/19 din 06 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (4) și art. 12 alin. (3) și 4 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.
Cerința referitoare la aprobarea prin ordin al ministrului administrației și internelor este satisfăcută prin aceea că, prin chiar ordinul ministrului administrației și internelor se dispune reorganizarea I.G.S.U. și a unităților subordonate acestuia, iar ordinul criticat pentru nelegalitate aduce la îndeplinire dispozițiile ordinului ministrului administrației și internelor.
Prin urmare, ordinul contestat nu este supus regimului publicării în M. Of. al României prevăzut de art. 11 din Legea nr. 194/2000, regim impus numai în privința actelor cu caracter normativ.
Odată stabilit faptul că ordinul contestat este act individual, devin aplicabile, în cauză, dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora: "(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în M. Of. al României: b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.", precum și dispozițiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: "Nu sunt supuse regimului de publicare în M. Of. al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu caracter individual".
Prin urmare, Înalta Curte constată că, instanța de fond, în mod corect a reținut că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, cerința publicării fiind prevăzută de lege în raport cu un act administrativ cu caracter normativ, iar nu individual, cum este cazul ordinelor invocate în speță.
În concluzie, apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Sentinței civile nr. 255 din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 martie 2015.
Procesat de GGC - GV