ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3394/2015

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, intitulată ordonanță președințială, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, suspendarea desfășurării probelor orale la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari - procurori și personalul asimilat magistraților până la soluționarea contestației la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1074 din 27 octombrie 2015. În motivarea cererii, reclamanta a susținut, în esență, următoarele: În calitate de procuror stagiar, a susținut probele scrise ale examenului de capacitate din 3 și 4 octombrie 2015, obținând următoarele rezultate: drept civil - nota 10; drept procesual civil - nota 10; drept penal - nota 8,27; drept procesual penal - nota 2,80. Astfel, arată reclamanta, s-a regăsit printre cei 15 candidați care au obținut note sub 5 la această probă scrisă, fiind, prin urmare, nepromovați, ca efect al modificării art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581 din 14 septembrie 2006, modificat prin Hotărârea CSM nr. 608 din 10 iunie 2015, în sensul că, pentru a fi declarat admis, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și orală. A mai arătat reclamanta că motivul obținerii notei de 2,80 la drept procesual penal nu este lipsa de pregătire, ci modul defectuos în care au fost elaborate subiectele și acordat baremul la proba scrisă de drept penal și drept procesual penal. Reclamanta a învederat că, la proba corespunzătoare, și candidații judecători au primit subiecte pe același tipar, însă formulate coerent, necontroversate, cu cerințe complete, fără capcane, cu precizarea limitelor în care pot să aprecieze. Tot prin comparație, a arătat că în cazul probelor scrise de drept civil și drept procesual civil, la judecători, subiectele au fost ireproșabile, iar la procurori au fost deficiențe minore, care au fost remediate prin lămuriri aduse în timpul examenului, respectiv prin admiterea unei contestații întemeiate. În opinia sa, dacă și la această probă s-ar fi respectat Regulamentul și principiile care trebuie să guverneze un examen, cei „picați", printre care se află, ar fi obținut cu totul alte rezultate, comparativ cu cele obținute de judecători și de ei la proba scrisă de drept civil și drept procesual civil, întrucât aceasta a fost singura probă cu probleme și totodată singura probă la care s-a „picat". Reclamanta a susținut că, urmare a celor semnalate, precum și a solicitării sale de invalidare parțială a examenului, în privința respectivei probe scrise, Consiliului Superior al Magistraturii a analizat aspectele în cauză, iar prin Hotărârea nr. 1074 din 27 octombrie 2015 a dispus, cu o majoritate la limită, de 10 la 8, respingerea acestei solicitări, cu consecința pierderii, în ceea ce o privește, a dreptului de a susține probele orale, în ciuda modului haotic și inechitabil în care s-a desfășurat proba scrisă. În concluzie, reclamanta a apreciat că există o aparență de drept în favoarea sa, iar măsura cerută este vremelnică, până la soluționarea acțiunii de fond și nu are ca efect prejudicierea Consiliului Superior al Magistraturii.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii 2.1. Cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă în temeiul prevederilor art. 996 și urm. din noul C. proc. civ., este inadmisibilă, fiind respinsă ca atare, potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare. 2.2. La data de 29 octombrie 2015, pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a fost înregistrat Dosarul nr. x/1/2005 care are ca obiect contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1074 din 27 octombrie 2015 adoptată de Plenul CSM, prin care s-a constatat legalitatea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari și a fost respinsă solicitarea de invalidare parțială a examenului în ceea ce privește probele scrise la drept penal și, respectiv, drept procesual penal formulată de mai mulți candidați, între care și reclamanta din cauza de față. În esență, prin contestația formulată s-a susținut că Hotărârea nr. 1074 din 27 octombrie 2015 este nelegală și netemeinică, dispozițiile art. 34 din Regulament, așa cum au fost modificate și completate prin Hotărârea nr. 608 din 10 iunie 2015 a Plenului C.S.M., fiind nelegale, iar procedura de examen în cazul probelor scrise la drept penal și, respectiv, drept procesual penal, pentru procurori: „a fost una profund inechitabilă, cu nerespectarea cerințelor imperative ale legii”, solicitându-se instanței anularea Hotărârii nr. 1074/2015, invalidarea parțială a examenului de capacitate și acordarea permisiunii ca petenții contestatori să poată participa la susținerea probelor orale. 2.

La data de 29 octombrie 2015, pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat și Dosarul nr. x/1/2015, care are ca obiect cererea de ordonanță președințială formulată de aceeași reclamantă/contestatoare, în temeiul prevederilor art. 996 și urm. din noul C. proc. civ., prin care s-a solicitat ca până la soluționarea cauzei care face obiectul Dosarului nr. x/1/2015, să se dispună suspendarea desfășurării în continuare a examenului de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, care a ajuns în faza susținerii probelor orale: 24 octombrie - 05 noiembrie 2015. 2.

Deci, altfel spus, reclamanta-contestatoare, prin cererea formulată în cauza de față, raportându-se la obiectul Dosarului nr. x/1/2015, a solicitat suspendarea efectelor juridice ale Hotărârii nr. 1074/2015, prin care Plenul CSM a respins cererea contestatorilor, între care și reclamanta-contestatoare, prin care se solicitase întreruperea/blocarea/suspendarea procedurii de desfășurare a examenului de capacitate (prin anularea parțială a rezultatelor de la probele scrise la drept penal și drept procesual penal pentru procurori), precum și permisiunea de a participa la susținerea probelor orale. 2.

Potrivit prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile privind cariera și drepturilor judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată la secția contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, contestație care, potrivit normei de la alin. (8) din același articol, suspendă executarea hotărârii CSM. 2.

În ceea ce privește cererea de ordonanță președințială care face obiectul cauzei de față, temeiul legal invocat îl reprezintă prevederile art. 996 și urm. din noul C. proc. civ., însă, așa cum s-a precizat mai sus, este de necontestat că obiectul cererii vizează suspendarea efectelor Hotărârii nr. 1074/2015, cu consecința suspendării/blocării parțiale a procedurii în desfășurare a examenului de capacitate - probele orale pentru procurori la drept penal și, respectiv, drept procesual penal. 2.

Este adevărat că potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile C. civ. și cu cele ale C. proc. civ., dar numai în măsura în care nu sunt incompatibile. Or, în materia suspendării efectelor juridice a unui act administrativ, precum și a unei proceduri administrative care se desfășoară în temeiul unui act administrativ, precum procedura de examinare orală din cauza de față, Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare conțin norme juridice derogatorii de la dreptul comun. 2.

Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) și art. 15 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea instanței competente, prin cererea adresată pentru anularea actului administrativ sau printr-o cerere separată/ulterioară se poate cere suspendarea actului administrativ atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. 2.

Or, în această problemă, la nivelul secției contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, s-a conturat de multă vreme o jurisprudență unitară și constantă, în sensul că, existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în materia contenciosului administrativ cu privire la suspendarea efectelor juridice ale unui act administrativ obligă partea interesată să urmeze procedura reglementată de Legea nr. 554/2004, iar nu procedura prevăzută de normele dreptului comun, conținute în C. proc. civ. Astfel, s-a statuat că, în aceste condiții, este inadmisibilă ordonanța președințială care are ca obiect suspendarea efectelor juridice ale unui act administrativ. Or, în cauză, este de necontestat că Hotărârea nr. 1074/2015 are natura juridică a unui act administrativ adoptat de Plenul CSM, potrivit competențelor sale legale și misiunii constituționale de gestionare a carierei magistraților. 2.

În concluzie, cererea de ordonanță președințială, formulată pentru suspendarea efectelor juridice ale Hotărârii nr. 1074/2015 este inadmisibilă în raport cu prevederile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, republicată.