ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2016

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 18 octombrie 2016, sub numărul x/1/2016, contestatorii A., B., C., D., E., F., G. și H. au solicitat, în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii: suspendarea executării hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016, prin care s-a soluționat punctul 8 de pe ordinea de zi a Plenului din data de 18 octombrie 2016 în sensul respingerii plângerii prealabile nr. 21853 din 12 octombrie 20216 formulată de contestatori în ceea ce privește aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari, până la soluționarea definitivă a contestației; obligarea CSM să permită participarea contestatorilor la probele orale ale examenului, ce vor avea loc începând cu data de 22.10.2016; suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari, sesiunea 2016. Prin cererea adițională, înregistrată la data de 28 octombrie 2016, contestatorii A., C. și D. au solicitat: anularea hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016 și aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor și al procurorilor stagiari, în sensul solicitat prin plângerea prealabilă și prin contestația de față; suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari, sesiunea 2016; suspendarea executării hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016, în ceea ce privește soluția dată punctului 8 de pe ordinea de zi a Plenului din data de 18 octombrie 2016, până la soluționarea definitivă a contestației, cu consecința participării contestatorilor la probele orale ale examenului.

Motivele contestației Contestatorii arată că sunt candidați la examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor, sesiunea 2016 și că, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, au înaintat CSM o plângere prealabilă prin care au solicitat ca dispozițiile art. 34 alin. (2) raportat la art. 11, art. 12, art. 13 și art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea nr. 581/2006 a Consiliul Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 608/2015, să fie aplicate conform dispozițiilor clare, fără echivoc, ale acestor articole, potrivit cărora "pentru a fi declarat admis candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7.00 și cel puțin nota 5.00 la fiecare probă scrisă". În subsidiar, au solicitat ca, în cazul în care s-ar aprecia că dispozițiile anterior menționate comportă interpretare, acestea să fie interpretate în sensul că, pentru a fi declarat admis la examenul de capacitate, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7.00 și cel puțin nota 5.00 la fiecare probă scrisă (probele scrise fiind în număr de două, fiecare cuprinzând câte două materii, astfel cum acestea sunt enumerate la at. 12 alin. (2) și orală (probele orale fiind în număr de șase, corespunzător celor șase materii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Regulament). Ca atare, nota la proba scrisă drept civil și drept procesual civil trebuie să fie reprezentată de media aritmetică a notelor obținute la materiile drept civil și drept procesual civil. Contestatorii prezintă o formă comparativă a Regulamentului privind examenul de capacitate, în formele anterioară și ulterioară modificării acestui Regulament prin hotărârea Plenului CSM nr. 608/2015 și arată că solicitarea lor de aplicare și, în subsidiar, de interpretare a dispozițiilor menționate în sensul anterior expus are la bază, în principal, metoda de interpretare literală și sistematică a dispozițiilor, dar și metoda de interpretare istorico-teleologică a dispozițiilor art. 34 din Regulament, care a fost modificat prin Hotărârea nr. 608/2015. Astfel, art. 11, 12, 13 și 14 alin. (1) din Regulament fac distincție între probele scrise și probele orale iar cele două probe scrise se susțin, fiecare, la câte două materii. De asemenea, Regulamentul distinge între probe și materii, raportul dintre ele fiind acela de întreg (proba) -parte (materia). Art. 13 din Regulament se referă la proba la drept civil și drept procesual civil și proba la drept penal și drept procesual penal, rezultând că se referă la o singură probă, iar nu la două. Art. 34 alin. (2) teza I din Regulament arată că media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la probele scrise (care sunt în număr de două, iar nu patru) și la probele orale. Ca atare, condiția de a fi declarat admis nu poate fi raportată la nota acordată la o materie, ci trebuie raportată la nota obținută de candidat la o probă. O aplicare/interpretare contrară a Regulamentului contravine înseși dispozițiilor sale, precum și dispozițiilor Legii nr. 303/2004, în temeiul căreia a fost adoptat. Conform art. 28 alin. (1) din lege, examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale. Intimatul aplică dispozițiile Regulamentului în sensul că nota obținută la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) din Regulament este eliminatorie deși, în drept, nu există vreo dispoziție în acest sens. Nicio dispoziție a Regulamentului nu se referă la "materie" pentru calcularea notei ce urmează a fi avută în vedere la declararea ca admis sau respins a unui candidat la examenul de capacitate. În consecință, dispozițiile Regulamentului trebuie aplicate în sensul că inclusiv candidații care nu au obținut la una dintre materiile din cadrul probelor scrise nota de minim 5.00 au dreptul să participe la probele orale, dacă nota obținută la proba scrisă calculată ca medie aritmetică a notelor pe materii este cel puțin 5.00. În favoarea aplicării și interpretării Regulamentului conform solicitării contestatorilor pledează și susținerea că sistemul de promovare a examenului trebuie să fie unul rezonabil și să țină cont de specificul activității candidaților. De asemenea, în practică materiile care compun o probă scrisă sunt indisolubile neputând exista independent, iar subiectele cu caracter practic deși distincte pe cele două materii, diverg din aceeași speță. Pe cale de consecință, este firesc ca un candidat să fie evaluat în ansamblu pentru o probă scrisă. Respingerea la examenul de capacitate datorită obținerii unei note sub 5.00 la una din materiile care alcătuiesc o probă scrisă este excesivă și inechitabilă.

Apărările formulate în cauză 3.1. Prin întâmpinarea la cererea introductivă, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei de interes a contestatorilor F., B., E. și H., cu consecința respingerii cererii introduse de aceștia ca lipsită de interes, iar în raport de contestatorii A., C., D. și G., a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată. Prin întâmpinarea la cererea adițională formulată de contestatorii A., C. și D., intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei de interes a acestor contestatori în susținerea cererii de participare la probele orale, cu consecința respingerii acestui capăt de cerere, ca lipsit de interes și respingerea cererii adiționale, ca nefondată. În motivare, arată că F., B., E. și H. nu justifică un interes actual în formularea cererii așa cum a fost formulată inițial, în condițiile în care au obținut note mai mari de 5.00 la fiecare materie de concurs și au fost programați să participe la probele orale. Cât îi privește pe ceilalți contestatori, excepția lipsei de interes în susținerea cererii de participare la probele orale se bazează pe argumentul că, în conformitate cu Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 a Comisiei de organizare a examenului de capacitate, s-a constatat că pot participa la probele orale, fiind programați să le susțină. Pe fondul contestației arată că, prin soluția nr. 22018/2016, Plenul CSM a apreciat că interpretarea corectă a art. 34 alin. (2) din Regulament este în sensul că media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la toate probele scrise și orale corespunzătoare materiilor de concurs prevăzute de art. 12 și art. 14 din Regulament, astfel că, pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7.00 și cel puțin nota 5.00 la fiecare probă scrisă și orală corespunzătoare materiilor de examen. Examenul are patru probe scrise (drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal) și șase probe orale (fundamentele constituționale ale statului de drept, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară și codul deontologic al judecătorilor și procurorilor). Soluția nu reprezintă o hotărâre a Plenului prin care s-a dispus cu privire la cariera sau drepturile contestatorilor, ci este o interpretare a dispozițiilor legale incidente în materia examenului de capacitate, emisă la cererea contestatorilor. Această soluție nu este susceptibilă de executare și, prin urmare, nu poate fi suspendată. Deși subiectele se elaborează de aceeași Comisie atât la drept substanțial cât și la drept procesual, conform Regulamentului, se stabilesc variante de subiecte și bareme de notare distinct pentru fiecare materie, pe discipline de examen. Notarea fiind făcută distinct rezultă că sunt patru probe scrise corespunzătoare celor patru materii prevăzute la art. 13 alin. (2) din Regulament, iar condiția notei minime 5.00 se aplică fiecăreia dintre acestea. În Regulament nu există dispoziții în sensul stabilirii unei medii intermediare între notele obținute la probele scrise la drept civil și la drept procesual civil, respectiv la drept penal și la drept procesual penal, medie care să fie avută în vedere pentru stabilirea condițiilor de promovabilitate. 3.2. Prin întâmpinare, intimatul Institutul Național al Magistraturii a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, solicitând respingerea contestației în ceea ce îl privește, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În susținerea excepției a arătat că, potrivit art. 26 din Legea nr. 303/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este organizatorul examenului de capacitate, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii. Raportat la obiectul cererii, INM nu este subiect al raportului juridic litigios.

Aspecte procesuale 4.1. Contestatorii B., F., G., H. și E. au formulat cereri scrise de renunțare la judecata contestației. Prin punctele de vedere depuse la dosar, intimații și-au exprimat acordul cu privire la renunțarea la judecata contestației. 4.2. În cauză au formulat cereri de intervenție accesorie în favoarea contestatorilor A., C. și D. mai mulți candidați la același examen de capacitate, solicitând admiterea contestației și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Regulamentul de examen, conform susținerilor contestatorilor. Cererile de intervenție au fost respinse, ca inadmisibile, prin încheierea din 9.11.2016. 4.3. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri. II. Soluția Înaltei Curți asupra contestației 1. Argumente de fapt și de drept relevante 1.1. Cât privește contestația formulată de contestatorii B., F., G., H. și E., Înalta Curte va lua act, în temeiul art. 406 C. proc. civ., de renunțarea la judecata contestației. 1.2. Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a INM, Înalta Curte constată că, potrivit art. 26 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, și a art. 8 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, adoptat de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 581/2006, modificată prin Hotărârea nr. 608/2015, examenul de capacitate se organizează anual de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii. Capătul principal al contestației de față este cel prin care se solicită anularea hotărârii/soluției nr. 22018 din 18 octombrie 2016 a Plenului CSM, interpretativă a prevederilor art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate. Astfel, subiectele raportului juridic litigios dedus judecății sunt, pe de o parte, contestatorii, în calitate de candidați la examen- sesiunea 2016 și titulari ai cererii administrative, iar pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de autoritate organizatoare a concursului, sesizată cu cererea administrativă în interpretarea dispozițiilor regulamentare. Pe cale de consecință, capetele cererii introductive, așa cum au fost modificate prin cererea adițională de către contestatorii A., C. și D., pot fi valorificate, conform prevederilor art. 36 teza I C. proc. civ., numai în raport cu autoritatea organizatoare a examenului și căreia i s-a adresat cererea administrativă. Pentru aceste motive, Înalta Curte va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național al Magistraturii și va respinge contestația formulată de cei trei contestatori amintiți, în contradictoriu cu intimatul Institutul Național al Magistraturii, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitatea procesuală pasivă. 1.3 Cât privește excepția lipsei de interes în susținerea de către contestatori a capătului de cerere privind permiterea participării lor la probele orale, excepție invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte o constată fondată. Interesul constituie una dintre condițiile esențiale ale oricărei acțiuni civile, care trebuie să fie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii, fiind definit ca fiind folosul practic, material sau moral, pe care-l urmărește cel care promovează o acțiune. El trebuie să fie născut și actual, să existe atât la data formulării cererii, cât și ulterior, pe parcursul judecății, până la data soluționării cererii. În speță, contestatorii A., C. și D. nu justifică un interes actual în formularea capătului de cerere prin care au solicitat să li se permită participarea la probele orale ale examenului de capacitate, întrucât prin Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 adoptată de Comisia de organizare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari din perioada 1 iulie-3 noiembrie 2016, s-a constatat că pot participa la probele orale din cadrul examenului de capacitate, fiind programați și susținând respectivele probe la data de 1 noiembrie 2016. 1.4 Cât privește capătul contestației referitor la anularea hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016 și interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 din Regulamentul de examen în sensul solicitat de către contestatori, Înalta Curte constată următoarele: În ședința Plenului CSM din data de 18.10.2016 au fost analizate memoriile formulate de unii candidați la examenul de capacitate - sesiunea 2016, prin care s-a solicitat interpretarea și aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind examenul de capacitate a judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari aprobat prin Hotărârea nr. 581 din 14 septembrie 2006 a Plenului CSM, modificat prin Hotărârea nr. 608 din 10 iunie 2015 a Plenului CSM, în sensul pretins și prin contestația de față. Plenul CSM a apreciat că interpretarea corectă a art. 34 alin. (2) din Regulament este că media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la toate probele scrise și orale, corespunzătoare materiilor de concurs prevăzute de art. 12 și art. 14 din Regulament, astfel că, pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7.00 și cel puțin nota 5.00 la fiecare probă scrisă și orală corespunzătoare materiilor de concurs, fiind patru probe scrise (drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal) și șase probe orale (fundamentele constituționale ale statului de drept, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor). Pe cale de consecință, a hotărât respingerea plângerilor prealabile. Dispozițiile relevante din Regulamentul privind examenul de capacitate a judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari aprobat prin Hotărârea nr. 581 din 14 septembrie 2006 a Plenului CSM sunt cele din art. 11, art. 12, art. 13, art. 14 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 29 alin. (2) tezele I și a II-a și art. 34, reproduse în continuare: "Art. 11. - Examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale. Art. 12. - (1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, inclusiv soluționarea unor spețe și redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcție de specificul activității candidaților. (2) Probele scrise se susțin la următoarele materii: a) drept civil; b) drept procesual civil; c) drept penal; d) drept procesual penal. Art. 13. - Probele scrise se vor susține pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare: - prima zi: proba la drept civil și drept procesual civil; - a doua zi: proba la drept penal și drept procesual penal. Art. 14. - (1) Probele orale se susțin la următoarele materii: fundamentele constituționale ale statului de drept, instituțiile de bază (din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal), organizarea judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. (…) Art. 21 - (1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal. (…) Art. 29 - (…) (2) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare și de notare și ghidurile de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor sau modificate în conformitate cu dispozițiile alin. (1). Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), cu note de la 10 la 0, cu două zecimale. (…) Art. 34. - (1) Notele la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute la proba scrisă și proba orală. (2) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), calculate conform dispozițiilor alin. (1), și a notelor obținute la probele orale la materiile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) și f). Media generală de promovare a examenului de capacitate este de cel puțin 7,00, iar notele la materiile de examen, calculate conform dispozițiilor alin. (1), nu pot fi mai mici de

(3) La terminarea examenului comisia de organizare a examenului va întocmi un proces-verbal, în care vor fi menționate condițiile de desfășurare a examenului, notele obținute de candidați la probele scrise și orale și media generală pe baza căreia au fost declarați admiși sau respinși. (4) Procesul-verbal va fi semnat de președintele comisiilor prevăzute la art. 20 alin. (1)". Prin hotărârea nr. 608 din 10 iunie 2015, Plenul CSM a modificat Regulamentul. Modificările relevante în cauza de față privesc exclusiv art. 34 din Regulament, după cum urmează: "3. La articolul 34, alin. (1) se abrogă. 4. La articolul 34, alin. (2) va avea următorul cuprins: (2) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la probele scrise și orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și orală." Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și art. 106 lit. c) din Legea nr. 303/2004. Forma modificată a art. 34 s-a aplicat începând cu sesiunea 2015 a examenului de capacitate. Poziția CSM a fost constantă în sensul interpretării și aplicării dispozițiilor art. 34, conform celor arătate în cuprinsul soluției atacate în prezenta cauză. Dispozițiile art. 34 din Regulament, modificate, reflectă o schimbare a viziunii de evaluare/notare în cadrul examenului de capacitate. Astfel, dacă în formula anterioară, Regulamentul avea în vedere acordarea unei singure note la materiile prevăzute de art. 12 alin. (2), calculate ca medie aritmetică a notelor obținute la proba scrisă și proba orală, în prezent, dă valoare notelor obținute la fiecare probă de examen, fără a se mai face media aritmetică a notelor obținute la aceeași materie, la proba scrisă și proba orală. Contestatori se raportează la prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, susținând că modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 34 din Regulament, de către emitentul acestuia, încalcă prevederile de rang superior anterior citate. Aceste susțineri sunt nefondate. Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 stabilește că verificarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul examenului de capacitate se face prin probe scrise și orale. Or, punerea în executare a acestor dispoziții legale de rang superior este atribuția CSM care a stabilit, pe calea Regulamentului, care sunt probele scrise și orale. Procedura de examinare și notare a candidaților la examenul de capacitate se găsește integral în Regulamentul de examen, în conformitate cu art. 106 lit. c) din aceeași lege, care prevede: Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: (…) c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare și media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari;(…). Interpretarea pretinsă de contestatori se întemeiază exclusiv pe dispozițiile art. 13 din Regulament, necoroborat cu prevederile art. 12 alin. (2) și art. 29 alin. (2) tezele I și a II-a. Mai mult, nu există nici o dispoziție regulamentară care să prevadă că se face medie aritmetică între cele două materii (drept civil și drept procesual civil/drept penal și drept procesual penal) pentru a se obține nota la ceea ce contestatorii consideră a fi proba de examen, rezultând astfel că interpretarea pretinsă este forțată și contrară prevederilor Regulamentului, care oglindesc noua concepție a emitentului său despre procedura de evaluare din cadrul examenului de capacitate. Contestația este nefondată întrucât instanța de contencios administrativ nu se poate substitui autorității emitente a Regulamentului în stabilirea procedurii de organizare și desfășurare a examenului de capacitate. De asemenea. argumentele de echitate a evaluării nu pot fi luate în considerare în cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită instanța de contencios administrativ. În contextul respingerii, ca nefundat, a acestui capăt principal de cerere, nu se mai impune o analiză a capătului de cerere referitor la suspendarea aplicării acestei soluții interpretative. 1.5 Cât privește cererea de suspendare a validării examenului de capacitate sesiunea 2016, aceasta este rămasă fără obiect prin soluționarea capătului contestației referitor la anularea hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016 și interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 din Regulamentul de examen în sensul solicitat de către contestatori. 2. Temeiul legal al soluției adoptate de Înalta Curte Pentru aceste motive, în temeiul art. 29 alin. (7) și (9) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestația.