Decizia nr. 3330/2016 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație

Obiectul contestației deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 10 decembrie 2015, sub nr. x/1/2015, contestatorii A., B., C., D., E., F., G., H., I. au solicitat: anularea parțială a hotărârii nr. 1208 din 24 noiembrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins cererea de invalidare în parte a examenului de capacitate susținut în perioada 3 iulie - 5 noiembrie 2015 de procurori și prin care s-au validat rezultatele examenului de capacitate al procurorilor stagiari, desfășurat în perioada 3 iulie - 5 noiembrie 2015; obligarea intimatului C.S.M. să invalideze rezultatele examenului de capacitate al procurorilor stagiari, desfășurat în perioada 3 iulie - 5 noiembrie 2015; obligarea intimatului C.S.M. să stabilească o nouă dată pentru susținerea examenului de capacitate la disciplinele drept penal și drept procesual penal - procurori, ca urmare a invalidării rezultatelor la proba de drept penal și procesual penal, precum și susținerea ulterioară a probelor orale.

Motivele contestației Contestatorii arată că au susținut la data de 4.10.2015 probele scrise la drept penal și drept procesual penal în cadrul examenului de capacitate pentru procurorii stagiari sesiunea iulie-noiembrie 2015. Un număr de 44 de candidați au formulat contestație împotriva baremului de corectare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor, contestații care au avut ca obiect încălcarea dispozițiilor art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulamentul privind examenul de capacitate. Art. 23 alin. (1) lit. f) din Regulament impune formularea subiectelor astfel încât timpul necesar rezolvării acestora să nu depășească timpul alocat desfășurării probei de examen. Art. 23 alin. (1) lit. h) stabilește că trebuie evitate, pe cât posibil, subiectele care conțin probleme controversate din doctrină și din practică sau, în caz contrar, punctarea tuturor soluțiilor a căror corectitudine din punct de vedre legal poate fi argumentată logic și coerent. Contestațiile au fost respinse de comisia investită cu atribuția soluționării lor, cu mențiunea că încălcarea dispozițiilor din Regulament anterior enunțate excede atribuțiilor sale, referindu-se la procedura de derulare a examenului de capacitate, care intră în competența de verificare a Plenului CSM . Prin Hotărârea nr. 1074 din 27 octombrie 2015, Plenul C.S.M. a reținut că argumentele invocate de candidați referitoare la existența sau nu a unor aspecte controversate în doctrină și practică în cadrul subiectelor de concurs precum și eventuala nerespectare a dispozițiilor Regulamentului pe aspectul timpului necesar pentru rezolvarea subiectelor pot fi analizate numai de comisia de soluționare a contestațiilor la barem, potrivit art. 24 sau art. 28 alin. (1) din Regulament, Plenul C.S.M. neavând atribuții în ceea ce privește cenzurarea modului de soluționare a contestațiilor la barem sau a analizării contestațiilor și modificării baremului de corectare și notare. A reținut astfel că nu se poate substitui acestei comisii și nu poate analiza susținerilor contestatorilor. Rezultă că atât comisia de soluționare a contestațiilor la barem, cât și Plenul C.S.M. au considerat că nu au competența să se pronunțe cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 23 lit. f) și h) din Regulamentul privind examenul de capacitate a judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari. Procedându-se astfel, candidații au fost privați de o cale efectivă de control asupra unor subiecte controversate și contrare Regulamentului, aspect care a viciat procedura de desfășurare a examenului. Plenul C.S.M., în mod greșit, prin hotărârea nr. 1208 din 24 noiembrie 2015, a validat rezultatele examenului de capacitate a procurorilor stagiari, deși nu au fost respectate condițiile prevăzute de Regulament cu privire la organizarea examenului. Validarea nu poate avea caracter pur formal, controlul C.S.M. trebuind să se refere la respectarea condițiilor de legalitate a examenului. A considera altfel înseamnă a crea o categorie de acte care produc efecte juridice, dar sunt excluse de la controlul CSM . Prin urmare, se solicită să se constate încălcarea dispozițiilor privind organizarea examenului de capacitate [art. 18 alin. (1) pct. 16, art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament], precum și nerespectarea de către Plenul C.S.M. a obligației de a se pronunța cu privire la aceste încălcări. Contestatori detaliază în continuare subiectele care au conținut probleme controversate în doctrină și în practică și argumentele pentru care apreciază că timpul necesar rezolvării subiectelor a depășit timpul alocat desfășurării probei de examen.

Cererea de restrângere a pretențiilor Prin cererea de micșorare a pretențiilor, înregistrată la data de 8 noiembrie 2016, contestatorul A. a solicitat anularea parțială a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1208 din 24 noiembrie 2015, în ceea ce îl privește pe contestator, obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să invalideze, parțial, rezultatele examenului de capacitate al procurorilor stagiari, desfășurat în perioada 3 iulie - 5 noiembrie 2015, în ceea ce îl privește pe contestator, la proba de drept penal și drept procesual penal și, în cazul în care se consideră oportun, având în vedere că a participat la examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, sesiunea 2016, solicită să nu mai fie programată o nouă dată pentru susținerea examenului la proba drept penal și drept procesual penal și la probele orale, ci să fie luate în considerare notele obținute de contestator la proba de drept penal și drept procesual penal și la probele orale la examenul de capacitate privind judecătorii stagiari și procurorii stagiari, sesiunea 2016, media generală urmând a se raporta la notele obținute la proba drept civil și drept procesual civil, sesiunea 2015, la notele obținute la proba drept penal și drept procesual penal sesiunea 2016 și notele obținute la probele orale, sesiunea 2016.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția nulității contestației formulată de C., I., A. și H., solicitând anularea contestației formulată de aceștia, ca nesemnată. Pe fondul contestației, a solicitat respingerea acesteia, ca neîntemeiată arătând că prin hotărârea nr. 1208 din 24 noiembrie 2015, care face obiectul prezentei contestații, Plenul C.S.M. a dispus: respingerea cererii formulate de procurorii stagiari contestatori (prin care s-a solicitat invalidarea în parte a examenului de capacitate) și validarea rezultatelor acestui examen, conform tabelelor de clasificare a candidaților (judecători stagiari și procurori stagiari), care constituie anexe la hotărâre. Anterior, prin hotărârea nr. 1074 din 27 octombrie 2015, Plenul C.S.M. a respins solicitarea identică de invalidare parțială a examenului de capacitate referitor la proba scrisă la disciplinele drept penal și drept procesual penal procurori, formulată de mai mulți candidați, printre care s-au numărat și contestatorii din prezenta cauză. Hotărârea nr. 1074/2015 a fost contestată de un alt candidat în cadrul Dosarului nr. x/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. În acest dosar a fost pronunțată decizia nr. 3976 din 9 decembrie 2015, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația. Cum argumentele formulate de contestatori sunt identice cu cele deja analizate în cauza precedentă, solicită a se da eficiență efectului pozitiv al lucrului judecat, în temeiul art. 431 alin. (2) C. proc. civ. Apreciază că nu este necesar să existe tripla identitate, de părți, obiect și cauză, fiind suficient că în cadrul procesual de față este antamată o chestiune litigioasă care are legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior. Cât privește criticile contestatorilor referitoare la modalitatea de elaborare a subiectelor și de întocmire a baremului arată că Regulamentul de examen stabilește o procedură clară de contestare a probelor scrise, comisia de soluționare a contestațiilor la barem având competența de a analiza argumentele candidaților asupra subiectelor și baremului, precum și de a decide asupra acestora. Nici Plenul C.S.M. și nici instanța de judecată nu pot cenzura activitatea comisiei și, pe cale de consecință, nici modalitatea de elaborare a subiectelor ori de punctare a răspunsurilor corecte. Aceste aspecte reies din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 303/2004, conform căruia decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă, precum și dintr-o jurisprudență constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția contencios administrativ și fiscal. În același sens este și jurisprudența C.E.D.O. (Hotărârea din 28.02.2002, San Juan împotriva Franței), în care s-a statuat că deciziile unor comisii de confirmare sau atestare a unor aptitudini, însușiri sau calității profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea testării cunoștințelor și a experienței necesare pentru exercitarea unei profesii ieșind din sfera garanțiilor instituite de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, prezenta contestație se referă la modalitatea concretă de întocmire a subiectelor și de punctare a răspunsurilor precum și la necesitatea punctării și a altor răspunsuri considerate corecte, altele decât cele reținute de comisiile de examen în cadrul baremelor, inițial și definitiv. Regulamentul de concurs nu permite posibilitatea reexaminării contestațiilor la baremul de evaluare și notare de către Plenul C.S.M. sau de către instanța de judecată. Controlul instanței se oprește la verificarea legalității acului administrativ atacat, prin raportare la normele legale sau regulamentare incidente, norme care au fost pe deplin respectate.

Aspecte procedurale În ședința publică din 28.09.2016 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a renunțat la susținerea excepției nulității cererii, invocată prin întâmpinare. Prin cereri înregistrate la dosar, contestatorii E., B., F., C., I. și H. au arătat că renunță la judecata contestației. Prin punctul de vedere exprimat în ședința publică din data de 9.11.2016, intimatul, prin reprezentant, și-a exprimat acordul cu privire la renunțarea la judecata contestației. Contestatorul A. a semnat contestația formulată la data de 31.10.2016, fiind respectate, astfel, dispozițiile art. 196 și art. 148 C. proc. civ. în privința condiției de formă a contestației referitoare la semnătura titularului. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri. II. Soluția Înaltei Curți asupra contestației 1. Argumente de fapt și de drept relevante 1.1. Având în vedere că unii dintre contestatori, respectiv E., B., F., C., I. și H. au arătat, prin cereri scrise, că renunță la judecarea contestației, în raport de prevederile art. 9 alin. (3) și art. 406 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de acest act de dispoziție al titularilor contestației. 1.2. Cât privește fondul contestației susținută de către contestatorii G., A. și D., Înalta Curte reține că aceasta are ca obiect anularea parțială a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1208 din 24 noiembrie 2015 prin care s-a respins solicitarea contestatorilor de invalidare în parte a examenului de capacitate susținut în perioada 3 iulie - 5 noiembrie 2015 și s-au validat rezultatelor acestui examen, conform tabelelor de clasificare a candidaților care constituie anexe la hotărâre. Solicitarea de invalidare parțială a examenului s-a referit la probele scrise la disciplinele drept penal și drept procesual penal din cadrul examenului susținut de procurori, în sesiunea 2015. Examenul s-a derulat conform Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari, aprobat prin hotărârea Plenului C.S.M. nr. 581 din 14 septembrie 2006 modificată prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 608/2015. Contestatorii invocă încălcarea unor dispoziții privind organizarea examenului de capacitate, respectiv a celor cuprinse în art. 18 alin. (1) pct. 16 din Regulament, referitoare la obligația comisiei de organizare a examenului de a asigura respectarea procedurii de evaluare și notare a lucrărilor, precum și a celor prevăzute de art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament, referitoare la reguli în elaborarea subiectelor de examen, pe care trebuie să le respecte Comisia de elaborare a subiectelor și a căror respectare este verificată de Comisia de soluționare a contestațiilor la barem. Conform art. 23 pct. 1 lit. f), subiectele trebuie formulate astfel încât timpul necesar rezolvării lor să nu depășească timpul alocat desfășurării probei de examen, iar conform lit. h), formularea subiectelor de examen trebuie să evite, pe cât posibil, probleme controversate în doctrină și în practică, sau, în cazul unor astfel de situații, să fie punctate toate soluțiile a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic și coerent. Contestatorii arată că hotărârea atacată este nelegală pentru că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a încălcat obligația pe care o avea, în cadrul procedurii de validare a rezultatelor examenului, în conformitate cu art. 36 alin. (5) din Regulament, de a se pronunța cu privire la nerespectarea dispozițiilor regulamentare anterior menționate. În al doilea rând, solicită să se constate că au fost privați de o cale efectivă de control asupra unor subiecte controversate și contrare Regulamentului prin declinarea reciprocă de competență cu privire la această analiză care a avut loc între comisia de soluționare a contestațiilor la barem și Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, aspect care a viciat procedura de desfășurare a examenului de capacitate susținut de procurori la disciplinele drept penal și drept procesual penal. Contestatorii susțin acest ultim motiv de nelegalitate prin raportare la o altă hotărâre a Plenului C.S.M. decât cea care face obiectul cererii de față, respectiv hotărârea nr. 1074 din 27 octombrie 2015, adoptată asupra unei cererii anterioare de invalidare a rezultatelor acelorași probe de examen, formulată de mai mulți candidați, printre care și contestatorii din cauza de față. Având în vedere că invocata declinare reciprocă de competență în pronunțarea asupra încălcării dispozițiilor art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament nu se raportează la hotărârea nr. 1208 din 24 noiembrie 2015 atacată prin prezenta contestație, ci la hotărârea nr. 1074 din 27 octombrie 2015 (care a făcut obiectul contestației formulate de A. și G. în Dosarul nr. x/1/2015, respinsă prin decizia nr. 1340 din 21 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal), Înalta Curte reține că acest motiv de contestație nu se impune a fi analizat pe fond, excedând cadrului procesual obiectiv de față. Astfel, în cadrul prezentei contestații, Înalta Curte este investită a se pronunța asupra legalității hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1208 din 24 noiembrie 2015, iar nu asupra legalității hotărârii nr. 1074 din 27 octombrie 2015, care nu face obiectul cererii introductive. Revenind la pretinsa încălcare de către Consiliul Superior al Magistraturii a obligației de a se pronunța cu privire la nerespectarea dispozițiilor regulamentare, susținerile contestatorilor se întemeiază pe dispozițiile art. 36 alin. (4), (5) și (6), coroborate cu dispozițiile art. 18 alin. (1) pct. 16 și art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament. Trimiterea contestatorilor la prevederile art. 18 alin. (1) pct. 16 din Regulament nu are caracter de sine stătător, ci se corelează cu trimiterea la prevederile art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament. În esență, în fața C.S.M. s-a susținut nerespectarea de către comisia de elaborare a subiectelor a atribuției sale de a elabora subiectele de examen cu respectarea regulilor menționate la art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament. Consiliul Superior al Magistraturii, respingând cererea de invalidare formulată de contestatori, a reținut că aspectele invocate au făcut obiectul analizei comisiei de soluționare a contestațiilor la barem, în condițiile art. 24 alin. (3) din Regulament, comisie care a adoptat soluții motivate cu privire la argumentele invocate de contestatori și că, așa cum a reținut și prin hotărârea anterioară nr. 1074 din 27 octombrie 2015 (prin care a soluționat prima cerere de invalidare parțială a examenului), aspectele referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament pot fi analizate numai de comisia de corectare, cu ocazia analizării contestațiilor la barem, Plenul C.S.M. neavând atribuții în ceea ce privește cenzurarea modului de soluționare a contestațiilor la barem. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că acestor motive de nelegalitate li se opune punerea de lucru judecat a deciziei nr. 3976 din 9 decembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin care au fost respinse motive de nelegalitate identice, îndreptate împotriva hotărârii nr. 1074/2015, de către un alt candidat contestator. Înalta Curte reține că relevantă este decizia nr. 1340 din 21 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă contestația formulată de A. și G. în Dosarul nr. x/1/2015, împotriva hotărârii nr. 1074/2015. Chestiunea litigioasă referitoare la limitele verificării pe care Consiliul Superior al Magistraturii o exercită în cadrul procedurii de validare a rezultatelor examenului, din perspectiva aplicării art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament este identică cu cea tranșată prin ultima decizie menționată. Între pricina de față și cea ultim menționată există parțială identitate de părți și identitate de cauză juridică. Prin urmare, în ceea ce îi privește pe cei doi contestatori, acestora li se opune, în temeiul art. 431 alin. (2) C. proc. civ., ca apărare de fond, puterea de lucru judecat a deciziei anterioare, prin care contestația împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1074/2015 a fost respinsă, ca nefondată. Contestația de față este îndreptată împotriva unei alte hotărâri a Plenului C.S.M., dar hotărârea judecătorească anterioară se opune cu putere de lucru judecat, având în vedere că prin cele două hotărâri consecutive ale Plenului au fost rezolvate cereri identice de invalidare a rezultatelor examenului, formulate de cei doi contestatori menționați. Prin urmare, evaluarea din cadrul deciziei nr. 1340 din 21 aprilie 2016 nu poate fi contrazisă de hotărârea din prezenta cauză. Cât îl privește pe contestatorul D., Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 1208 din 24 noiembrie 2015 este pronunțată cu aplicarea corectă a legii. Plenul C.S.M. a constatat că au fost respectate condițiile prevăzute de lege și de Regulament cu privire la organizarea examenului și că nu există dovada săvârșirii vreunei fraude, așa încât cererea de invalidare a rezultatelor examenului este nefondată, raportat la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 și art. 36 alin. (5) din Regulament. Prin cererea administrativă adresată Plenului C.S.M., contestatorul a solicitat invalidarea parțială a examenului pe motivul încălcării prevederilor art. 23 pct. 1 lit. f) și h) din Regulament. Autoritatea pârâtă, prin hotărârea contestată, a reținut în mod legal că aspectele referitoare la încălcările menționate pot fi analizate numai de comisia de soluționare a contestațiilor la barem, iar Plenul C.S.M. nu are atribuții în ceea ce privește cenzurarea modului de soluționare a contestațiilor la barem, raportat la prevederile art. 29 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și la prevederile Regulamentului, în întregul său. Actele comisiei de soluționare a contestațiilor la barem sunt producătoare de consecințe juridice în referire la situațiile pe care le analizează și asupra cărora își exprimă punctul de vedere motivat. Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă. Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerințelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea și desfășurarea examenului de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, nu poate imixtiona în sfera de activitate a acestei comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuții specifice, soluțiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor și rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate. Controlul de legalitate care se solicită instanței judecătorești competente este unul care poate fi făcut numai cu respectarea atribuțiilor conferite de lege organizatorului examenului și comisiilor înființate potrivit Regulamentului de examen, cu puteri discreționare în domeniul pentru care au fost constituite și responsabile în sfera atribuțiilor care le-au fost încredințate potrivit Regulamentului. Jurisprudența constantă a instanței supreme este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectelor a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectele de concurs și nici a modului în care comisia de soluționare a contestațiilor a analizat contestațiile la barem, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs. În respectarea acestei jurisprudențe, controlul de legalitate prin care se tinde a se reforma soluții avute în vedere de aceste comisii de concurs excede competențelor instanțelor judecătorești. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte reține că hotărârea atacată, privitoare la examenul de capacitate pentru judecători și procurori în sesiunea iulie-noiembrie 2015, a fost adoptată cu respectarea Legii nr. 303/2004 și a Regulamentului de examen. 2. Temeiul legal al soluției adoptate de Înalta Curte Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (7) și (9) din Legea nr. 317/2004, va respinge ca nefondată contestația.