ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3131/2016

Asupra cererii de ordonanță președințială de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 18 octombrie 2016, sub nr. x/1/2016, contestatorii A., B., C., D., E., F., G. și H., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, au solicitat, pe cale de ordonanță președințială, să li se permită participarea la probele orale ale examenului de capacitate, care se vor desfășura începând cu data de 22 octombrie 2016 și suspendarea validării examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari - sesiunea 2016, până la soluționarea definitivă a contestației înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/1/2016.

În motivarea cererii, contestatorii, în calitate de candidați la examenul de capacitate, critică, în esență, modul de calcul al notelor obținute la probele scrise, apreciind că obligativitatea obținerii unei note de minim 5 este prevăzută pentru proba de drept civil și drept procesual civil, respectiv pentru proba de drept penal și drept procesual penal, care rezultă în urma efectuării mediei aritmetice între cele două probe.

În opinia contestatorilor, interpretarea corectă a prevederilor art. 34 alin. (2) raportat la art. 11, art. 12, art. 13 și art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, cu modificările aduse prin Hotărârea nr. 608/2015, este aceea că, pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă (2 probe scrise, conform art. 13 din Regulament) și orală (6 probe orale, conform art. 14 din Regulament). O altă interpretare a acestor prevederi regulamentare contravine dispozițiilor art. 25 alin. (2) și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 și art. 997 din C. proc. civ., republicat.

Prin cererile scrise depuse la dosarul cauzei anterior primului termen de judecată, contestatorii B., F., G., H. și E., au învederat că renunță la judecata cererii de ordonanță președințială.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes în privința cererii de ordonanță președințială formulată de contestatorii F., B., E. și H., în condițiile în care, în urma soluționării contestațiilor, acești candidați au obținut note mai mari de 5 la fiecare materie de concurs și excepția lipsei de interes cu privire la capătul de cerere având ca obiect participarea la probele orale, formulat de contestatorii A., C. și D., în raport de Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 adoptată de Comisia de organizare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari.

De asemenea, intimatul a invocat excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, în raport de caracterul special al dispozițiilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

La termenul de judecată din 9 noiembrie 2016, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că înțelege să susțină excepția lipsei de interes a petitului privind permiterea participării la probele orale, formulat de contestatorii A., C. și D. și excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială.

II. Soluția Înaltei Curți asupra cererii de ordonanță președințială

În fapt, contestatorii din prezenta cauză au participat la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari, organizat în perioada 1 iulie - 3 noiembrie 2016.

Probele scrise s-au desfășurat la datele de 1 octombrie 2016 și 2 octombrie 2016, iar probele orale au fost susținute în perioada 22 octombrie - 2 noiembrie 2016.

În urma desfășurării probelor scrise, după soluționarea contestațiilor, candidații F., B., E. și H. au obținut note peste 5 la probele scrise și au fost programați pentru susținerea probelor orale.

În ședința din data de 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea plângerilor prealabile formulate de contestatorii B., A., C., F., E. și G., plângeri care au avut ca obiect interpretarea prevederilor art. 34 alin. (2) prin raportare la art. 11, art. 12, art. 13 și art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, cu modificările și completările ulterioare.

La data de 27 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea solicitărilor formulate de candidații A., C. și D., privind programarea pentru susținerea probelor orale la examenul de capacitate.

Față de cererile scrise depuse la dosarul cauzei de către contestatorii B., F., G., H. și E., prin care au învederat că renunță la judecata cererii de ordonanță președințială, în temeiul art. 406 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voință a acestora în sensul solicitat.

Examinând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, excepțiile invocate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reține următoarele:

Excepția lipsei de interes a petitului privind permiterea participării la probele orale, formulat de contestatorii A., C. și D., este întemeiată.

Înalta Curte reține că interesul constituie una din condițiile esențiale ale oricărei acțiuni civile, care trebuie să fie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii.

Interesul este definit ca fiind folosul practic, material sau moral, pe care-l urmărește cel care promovează o acțiune și trebuie să fie legitim și personal.

De asemenea, interesul trebuie să fie născut și actual, să existe în momentul în care este formulată cererea, deoarece un interes eventual nu poate fi luat în considerare.

În speță, contestatorii A., C. și D. nu justifică un interes actual în formularea capătului de cerere prin care au solicitat să li se permită participarea la probele orale ale examenului de capacitate.

Astfel, prin Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 adoptată de Comisia de organizare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari din perioada 1 iulie-3 noiembrie 2016, s-a constatat că procurorii A., C. și D. pot participa la probele orale din cadrul examenului de capacitate, ca urmare a contestării soluției Plenului din 27 octombrie 2016, fiind programați să susțină respectivele probe la data de 1 noiembrie 2016.

Pentru motivele expuse, reținând că acești candidați au fost programați să participe la probele orale ale examenului de capacitate și au susținut aceste probe, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes și va respinge capătul de cerere privind permiterea participării la probele orale, formulat de contestatorii A., C. și D., ca lipsit de interes.

Excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, este neîntemeiată, pentru considerentele arătate în continuare.

În raport de obiectul prezentei cereri de ordonanță președințială, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 nu sunt incidente în cauză, în condițiile în care, nu s-a solicitat pe calea procedurii speciale a contenciosului administrativ, suspendarea executării unui act administrativ.

Practica constantă a Înaltei Curți în sensul că, în materia contenciosului administrativ este inadmisibilă cererea de ordonanță președințială, vizează exclusiv cererile de suspendare a executării actului administrativ, justificat de existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie (art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004), ceea ce obligă la urmarea procedurii reglementate prin acest act normativ și nu a celei de drept comun, prevăzută în C. proc. civ.

Cum în speță, obiectul cererii de ordonanță președințială nu îl constituie suspendarea executării unui act administrativ, ci suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate, în temeiul normelor prevăzute de C. proc. civ., se constată că acest demers judiciar este admisibil.

Pe cale de consecință, excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, urmează a fi respinsă.

În ceea ce privește fondul cererii de ordonanță președințială, analizând condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte apreciază că acestea sunt îndeplinite.

Din interpretarea dispozițiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ., republicat, rezultă că procedura ordonanței președințiale presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate, neprejudecarea fondului prin măsura luată și aparența dreptului.

În cauză, condiția urgenței este îndeplinită, având în vedere că s-au desfășurat probele scrise și orale ale examenului de capacitate organizat în perioada 1 iulie - 3 noiembrie 2016, rezultatele finale obținute la examenul de capacitate au fost înscrise în tabelul de clasificare a candidaților și potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, cu modificările și completările ulterioare, în perioada imediat următoare Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează a se pronunța cu privire la validarea examenului de capacitate, fiind astfel justificată luarea unei măsuri de temporizare a acestei proceduri.

Caracterul vremelnic al măsurii rezultă din cuprinsul ordonanței, întrucât măsura suspendării validării examenului de capacitate este provizorie și privește numai perioada până la care se va soluționa în mod definitiv dosarul înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/1/2016, având ca obiect acțiunea formulată de contestatorii din prezenta cauză în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, prin care s-a solicitat anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 22018 din 18 octombrie 2016, suspendarea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește soluția dată punctului 8 de pe ordinea zi din data de 18.10.2016, până la soluționarea definitivă a contestației, cu consecința participării contestatorilor la probele orale și suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari - sesiunea 2016.

Cea de-a treia condiție specifică procedurii ordonanței președințiale, respectiv neprejudecarea fondului, este, de asemenea, îndeplinită, deoarece măsura suspendării validării examenului de capacitate, pentru un interval limitat de timp, nu implică măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici să facă imposibilă restabilirea situației de fapt, în condițiile în care, instanța nu se pronunță cu privire la validarea examenului de capacitate și nici nu stabilește un drept definitiv al contestatorilor în sensul solicitat.

În ceea ce privește aparența de drept, Înalta Curte constată că aceasta este în favoarea contestatorilor și este de natură a justifica demersul acestora pentru suspendarea validării examenului de capacitate, în mod provizoriu, având în vedere că se solicită interpretarea unor prevederi regulamentare referitoare la condițiile de promovabilitate ale examenului de capacitate, prevederi care se aplică în procedura de validare a acestui examen.

În acest sens, art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea nr. 608/2015 (denumit în continuare Regulamentul privind examenul de capacitate), prevede următoarele:

"Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la probele scrise și orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și orală."

În forma anterioară modificărilor aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/2015, art. 34 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate are următorul conținut:

"Notele la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute la proba scrisă și orală."

Alin. (2) al aceluiași articol prevede:

"Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor prevăzute la art. 12 alin. (2), calculate conform dispozițiilor alin. (1), și a notelor obținute la probele orale la materiile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) și f). Media generală de promovare a examenului de capacitate este de cel puțin 7,00, iar notele la materiile de examen, calculate conform dispozițiilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 5."

Argumentele prezentate de contestatori privind caracterul neclar al prevederilor art. 34 alin. (2) prin raportare la art. 11, art. 12, art. 13 și art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate, în vigoare la momentul de referință, vin în sprijinul criticilor formulate referitoare la modul de calcul al notelor obținute la probele scrise, în interpretarea contestatorilor, obligativitatea obținerii unei note de minim 5 fiind prevăzută pentru proba de drept civil și drept procesual civil, respectiv, pentru proba de drept penal și drept procesual penal, rezultată în urma efectuării mediei aritmetice între cele două probe.

Pentru considerentele expuse, reținând că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, astfel cum sunt reglementate prin art. 997 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite, în parte, cererea de ordonanță președințială formulată de contestatorii A., C. și D. și va dispune suspendarea validării examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și procurorilor stagiari - sesiunea 2016, până la soluționarea definitivă a dosar nr. x/2016, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata cererii de ordonanță președințială formulată de contestatorii B., F., G., H. și E.

Admite excepția lipsei de interes a petitului privind permiterea participării contestatorilor la probele orale, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge capătul de cerere privind participarea la probele orale, formulat de contestatorii A., C. și D., ca lipsit de interes.

Respinge excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Admite, în parte, cererea de ordonanță președințială formulată de contestatorii A., C. și D.

Dispune suspendarea validării examenului de capacitate, sesiunea 2016, până la soluționarea definitivă a acțiunii ce face obiectul dosar nr. x/2016, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 noiembrie 2016.