ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1343/2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1343/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 1343/2016

Deliberând, în condițiile art.

256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Satu Mare sub dosar nr. x/83/2013, la data de 14 februarie

2013, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B. Piatra Craiului

și C. Ghenci, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o

va pronunța, să dispună obligarea acestora la plata unor

despăgubiri pentru prejudiciul material produs, reprezentând

contravaloarea bunurilor mobile distruse ca urmare a executărilor silite

în valoare de 100.000 euro, a utilajelor agricole înstrăinate de reclamant

pentru a-și putea întreține familia, în sumă de 300.000 euro,

precum și a cheltuielilor efectuate în dosarul penal. Reclamantul a

solicitat, de asemenea, obligarea pârâtelor la plata unor despăgubiri în

cuantum de 1.000.000 euro pentru prejudiciul moral produs ca urmare a situațiilor

de denigrare în rândul comunității reformate din Ghenci, a

publicării în mass media a unor articole compromițătoare la

adresa reclamantului, a actelor, faptelor și declarațiilor celor

două pârâte care au afectat situația morală a familiei

reclamantului.

Prin

Sentința civilă nr. 496/D din data de 15 decembrie 2014,

pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. x/83/2014, s-a

admis excepția prescripției dreptului material la acțiune cu

privire la petitul având ca obiect plata despăgubirilor materiale

reprezentând contravaloarea utilajelor înstrăinate; s-a respins

excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce

privește despăgubirile materiale reprezentând cheltuieli judiciare în

dosarul penal și despăgubirile morale pentru acte de denigrare

săvârșite prin intermediul ziarului "H." din data de 22

noiembrie 2010, petite care au fost disjunse, fixându-se termen de

judecată la data de 16 ianuarie 2015.

Prin

încheierea civilă din data de 23 septembrie 2015, pronunțată de

Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. x/83/2014, s-a îndreptat eroarea

materială din dispozitivul Sentinței civile nr. 496/D din data de 15

decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în sensul că

alineatul 3 al dispozitivului a fost completat cu mențiunea "acte de

denigrare săvârșite în cadrul comunității reformate din

Ghenci și acte de denigrare săvârșite prin intermediul ziarului

"Informația Zilei" din data de 22 noiembrie 2010". Au fost

menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

În

considerentele încheierii instanța a reținut, în esență,

că prin cererea formulată, reclamantul A. a invocat situații de

denigrare săvârșite în mai multe modalități, respectiv,

atât prin fapte, acte, declarații în cadrul comunității

reformate din Ghenci, cât și prin publicarea în mass media a unor articole

compromițătoare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 281 C. proc. civ. cu privire la îndreptarea erorii materiale.

Împotriva

acestei încheieri au declarat apel pârâtele B. Piatra Craiului și C.

Ghenci, solicitând instanței admiterea acestuia și schimbarea

încheierii atacate, în principal, în sensul respingerii ca tardivă a

cererii formulate, iar în subsidiar, în sensul respingerii acesteia ca

neîntemeiată.

În motivarea

apelului, apelantele pârâte au arătat că potrivit art. 281 C. proc.

civ., prin eroare materială se înțelege o eroare strecurată în

hotărâre cu prilejul redactării și care nu afectează

legalitatea și temeinicia acesteia, precum și erori sau omisiuni cu

privire la numele, calitatea și susținerile părților, cele

de calcul sau alte asemenea erori.

Aspectele

invocate prin cererea formulată de reclamant nu se circumscriu

noțiunii de eroare materială în sensul art. 281 C. proc. civ.,

solicitându-se, de fapt, completarea dispozitivului hotărârii

pronunțate.

Eventualele omisiuni

trebuie raportate la considerentele sentinței, iar nicidecum la

acțiunea reclamantului, cererea de îndreptare a erorii materiale fiind

astfel neîntemeiată.

Prin Decizia

nr. 212 A din 22 februarie 2016, Curtea de Apel Oradea, secția I

civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantele B. Piatra

Craiului și C. Ghenci, în contradictoriu cu intimații D., E., F., G.,

împotriva încheierii civile din data de 23 septembrie 2015,

pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. x/83/2014, privind

îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Sentinței civile nr.

496/D din data de 15 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Satu

Mare în dosarul nr. x/83/2014.

A respins, ca

neîntemeiată, cererea intimaților de obligare a apelantelor la plata cheltuielilor

de judecată în apel.

Analizând

încheierea apelată, Curtea a reținut următoarele:

În

conformitate cu dispozițiile art. 281 C. proc. civ. de la 1865, aplicabil

în cauză în raport de data introducerii cererii inițiale de chemare

în judecată, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea

și susținerile părților sau cele de calcul, precum și

orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate

din oficiu sau la cerere.

În

speță, îndreptarea de eroare materială a vizat enunțul

petitului din cererea de chemare în judecată, având ca obiect

despăgubirile morale solicitate, petit care a fost disjuns, fără

a fi soluționat pe fond.

Prevederile

art. 281

2

C. proc. civ., care reglementează completarea

hotărârii și care se referă la situația în care

instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere

principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, nu sunt

aplicabile în cauză, în condițiile în care prima instanță

nu a soluționat capătul de cerere privind despăgubirile morale,

prin hotărârea îndreptată, ci doar a respins excepția

invocată cu privire la acesta.

Prin urmare,

cererea formulată nu poate fi calificată ca fiind o cerere de

completare a hotărârii, pentru care legiuitorul a prevăzut un termen

de 15 zile de la comunicare.

Curtea a

apreciat că aspectele invocate se circumscriu noțiunii de eroare

materială, putând fi îndreptate în cadrul procedurii reglementate de art.

281 C. proc. civ., astfel cum în mod corect a reținut și prima

instanță.

Raportat la

considerentele expuse, apreciind încheierea atacată ca fiind legală

și temeinică, în baza art. 296 C. proc. civ., Curtea a respins ca

nefondat apelul declarat de pârâte.

În temeiul

dispozițiilor art. 281

3

alin. (2) C. proc. civ., reținând

că părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de

îndreptarea hotărârii, instanța a respins ca neîntemeiată

cererea intimaților de obligare a apelantelor la plata cheltuielilor de

judecată în apel.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs pârâtele B. Piatra Craiului și C.

Ghenci solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii instanței

de apel și, rejudecând cauza, anularea încheierii de îndreptare a erorii

materiale strecurate în Sentința civilă nr. 496/D din 15 decembrie

2014, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, prin care s-a îndreptat din

oficiu eroarea materială ivită prin omisiune în dispozitivul

Sentinței nr. 496/D din 15 decembrie 2014, în sensul că s-a completat

dispozitivul cu sintagma "acte de denigrare săvârșite în cadrul

comunității reformate din Ghenci".

Hotărârea

pronunțată în apel este netemeinică și nelegală, iar

motivarea acesteia este contradictorie, pentru următoarele motive:

În

considerentele deciziei atacate se reține că, "prin încheierea

civilă din data de 23 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul

Satu Mare în dosarul nr. x/83/2014 s-a îndreptat eroarea materială din

dispozitivul Sentinței civile nr. 496/D din data de 15 decembrie 2014,

pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în sensul că alineatul 3 al

dispozitivului a fost completat cu mențiunea" acte de denigrare

săvârșite în cadrul comunității reformate din Ghenci

și acte de denigrare săvârșite prin intermediul ziarului

"H." din data de 22 noiembrie 2010".

Cu toate

acestea, în continuare, Curtea de apel a reținut că, "cererea

formulată nu poate fi calificată ca fiind o cerere de completare a

hotărârii, pentru care legiuitorul a prevăzut un termen de 15 zile de

la comunicare."

Deci,

instanța de apel constată că dispozitivul sentinței a fost

completat, dar totuși, apreciază că nu este o completare ci o

îndreptare a erorii materiale, considerentele hotărârii fiind

contradictorii în acest sens.

Potrivit art.

281 C. proc. civ., prin eroare materială se înțelege o eroare

strecurată în hotărâre cu prilejul redactării și care nu

afectează legalitatea și temeinicia acesteia, precum erori sau

omisiuni cu privire la nume, calitatea și susținerile

părților sau cele de calcul sau alte asemenea erori materiale.

Raportat la

dispozițiile art. 281 C. proc. civ., eroarea prin omisiune ivită în

dispozitivul Sentinței civile nr. 496/D din 15 decembrie 2014 nu

constituie o eroare materială simplă, în sensul legii, în realitate

îndreptarea care a avut loc constituind o completare a dispozitivului

hotărârii, care potrivit art. 281

2

C. proc. civ. poate fi cerută

în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs

împotriva acelei hotărâri. În acest context o completare a dispozitivului

Sentinței civile nr. 496/D din 15 decembrie 2014 după aproape un an

de zile de la momentul pronunțării, apare ca fiind tardivă.

Instanța

de apel arată că există o inadvertență între alin. (3)

al dispozitivului Sentinței civile nr. 496/D din 15 decembrie 2014 și

capătul de cerere din acțiunea reclamantului A., având ca obiect

acordarea de despăgubiri morale în cuantum de 1.000.000 euro pentru

situațiile de denigrare în rândul comunității reformate din

Ghenci.

Din

lecturarea întregului capăt de cerere având ca obiect despăgubiri

morale în cuantum de 1.000.000 euro, nu se regăsește sintagma

"acte de denigrare săvârșite în cadrul comunității

reformate din Ghenci", cu care a fost completat dispozitivul

Sentinței civile nr. 496/D din 15 decembrie 2014. ("daune morale în

cuantum de 1.000.000 euro pentru situațiile de denigrare în rândul comunității

reformate din Ghenci, a publicării în mass-media a unor articole

compromițătoare la adresa reclamantului, a faptului că prin

actele, faptele și declarațiile făcute de cele două pârâte

a afectat situația morală a familiei compusă din reclamant, 3

copii și soția sa" - extras din acțiunea civilă a

reclamantului A. cu privire la capătul de cerere având ca obiect

despăgubiri morale).

În

consecință, este neîntemeiată încheierea civilă de

îndreptare a erorii materiale strecurate în Sentința civilă nr. 496/D

din 15 decembrie 2014, câtă vreme inadvertența la care face referire

instanța nu există în realitatea faptică.

Intimații

reclamanți D., E., F. și G. au formulat întâmpinare la recursul

declarat de pârâte, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat, urmând a se

reține toate apărările formulate în cuprinsul acestei cereri.

Examinând

recursul prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte a constatat că

este fondat pentru considerentele ce succed:

Recursul

pendinte vizează nelegalitatea soluției de respingere a apelului

declarat împotriva încheierii de îndreptare, din oficiu, a unei erori materiale

strecurate în dispozitivul Sentinței civile nr. 496/D din data de 15

decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr.

x/83/2014.

Încheierea de

îndreptare a erorii materiale se supune aceluiași regim juridic ca și

hotărârea pe care o îndreaptă.

În

speță, prin cererea introductivă de instanță

reclamantul A. a solicitat, printre altele, și obligarea pârâtelor

"la plata daunelor morale în cuantum de 1.000.000 euro pentru

situațiile de denigrare în rândul comunității reformate din

Ghenci, a publicării în mass media a unor articole

compromițătoare la adresa reclamantului, a faptului că prin

actele, faptele și declarațiile făcute de cele două pârâte

a afectat situația morală a familiei reclamantului".

Prin

alineatul 3 al dispozitivului Sentinței nr. 496/D din data de 15 decembrie

2014, a cărei îndreptare s-a solicitat, "s-a respins excepția

prescripției dreptului la acțiune pentru capătul de cerere având

ca obiect despăgubiri morale pentru acte de denigrare săvârșite

prin intermediul ziarului "H." din data de 22 noiembrie 2010".

Prin

încheierea civilă din data de 23 septembrie 2015, pronunțată de

Tribunalul Satu Mare, s-a îndreptat, din oficiu, eroarea materială

strecurată în dispozitivul Sentinței civile nr. 496/D din data de 15

decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr.

x/83/2014, în sensul că alineatul 3 al dispozitivului a fost completat cu

mențiunea "acte de denigrare săvârșite în cadrul

comunității reformate din Ghenci și acte de denigrare

săvârșite prin intermediul ziarului "H." din data de 22

noiembrie 2010".

Prin

însăși considerentele încheierii de îndreptare a erorii materiale,

instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în

judecată, reclamantul A. a invocat situații de denigrare

săvârșite în mai multe modalități, respectiv, atât prin

fapte, acte, declarații în cadrul comunității reformate din

Ghenci, cât și prin publicarea în mass media a unor articole

compromițătoare la adresa reclamantului.

În aceste

condiții, soluția cuprinsă în dispozitivul sentinței primei

instanțe, de respingere a excepției prescripției dreptului la

acțiune pentru capătul de cerere având ca obiect despăgubiri

morale a vizat doar una dintre aceste modalități, respectiv, pentru acte

de denigrare săvârșite prin intermediul ziarului "H." din

data de 22 noiembrie 2010, așa încât, completarea alineatului 3 al

dispozitivului cu mențiunea "acte de denigrare săvârșite în

cadrul comunității reformate din Ghenci", prin încheierea

atacată, vizează o modalitate distinctă pentru care s-au

solicitat daune morale de către reclamant, situație în care,

prescripția dreptului la acțiune trebuia calculată în mod

distinct, în funcție de probatoriul administrat pe acest aspect.

Prin urmare,

această completare în dispozitivul sentinței primei instanțe nu

se putea face pe calea îndreptării erorii materiale, din oficiu, astfel

cum a dispus prima instanță de fond, fiind o chestiune de

judecată, ce necesita probe și apărări distincte. Nu pot

face obiect al procedurii de îndreptare a erorilor materiale, greșelile de

judecată.

Așadar,

omisiunea instanței de a menționa în dispozitiv toate

modalitățile care au afectat situația morală a

reclamantului și familiei sale, care i-au produs un prejudiciu moral

și pentru care s-au solicitat daune morale, aspecte care au fost

contestate în cauză și cu privire la care instanța a respins

excepția prescripției dreptului la acțiune, nu poate fi

îndreptată pe calea erorii materiale simple, din oficiu, ci eventual, prin

intermediul căilor de atac.

Pe de

altă parte, se observă că instanța de judecată a

dispus completarea dispozitivului hotărârii cu o altă modalitate

generatoare de prejudicii morale, pentru care reclamantul A. a solicitat daune

morale, caz în care cererea de completare trebuia făcută de parte în

condițiile art. 281

2

C. proc. civ., nefiind posibilă

îndreptarea din oficiu de către instanță.

În concluzie,

soluția de respingere a excepției prescripției dreptului la

acțiune pentru capătul de cerere având ca obiect despăgubiri

morale a vizat doar modalitatea - pentru acte de denigrare săvârșite

prin intermediul ziarului "H." din data de 22 noiembrie 2010, astfel

încât, completarea dispozitivului sentinței cu mențiunea "acte

de denigrare săvârșite în cadrul comunității reformate din

Ghenci", prin încheierea atacată, nu este posibilă pe calea

procedurală reglementată de art. 281 C. proc. civ. Aceasta nu este o

eroare materială simplă, formală, care poate fi îndreptată

din oficiu de către instanță, ci este vorba despre completarea

dispozitivului sentinței care nu putea fi dispusă decât în

condițiile art. 281

2

C. proc. civ.

Prin urmare,

criticile referitoare la aplicarea greșită de către

instanțele anterioare a dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. sunt

întemeiate. Totodată, fiind în discuție aplicarea greșită a

unei norme procedurale ce implică numai un aspect formal, ci nu a unei

norme de drept substanțial, sediul materiei este art. 304 pct. 5 C. proc.

civ.

Hotărârea

recurată urmează, așadar, a fi casată în baza art. 304 pct.

5 C. proc. civ., și făcând aplicarea art. 314 C. proc. civ., Înalta

Curte reține cauza pentru rejudecarea fondului, în scopul aplicării

corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost pe deplin stabilite,

nefiind necesară administrarea de noi probe.

În acest

sens, va admite apelul declarat de pârâte împotriva încheierii de

ședință din data de 23 septembrie 2015 pronunțată de

Tribunalul Satu Mare, va schimba în tot încheierea atacată și va

respinge îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Sentinței

civile nr. 496/D din data de 15 decembrie 2014, pronunțată de

Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/83/2014, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de pârâții B. Piatra Craiului și C. Ghenci împotriva

Deciziei civile nr. 212/A din 22 februarie 2016 pronunțată de Curtea

de Apel Oradea, secția I civilă.

Casează

decizia atacată și admite apelul declarat de B. Piatra Craiului

și C. Ghenci împotriva încheierii de ședință din data de 23

septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Satu Mare.

Respinge

îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Sentinței civile nr.

496D din 15 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Satu Mare.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2016.

Procesat

de GGC - CL