ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1093/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1093/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3603 din 28 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 6168/285/2010, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea civilă, având ca obiect revendicare, formulată de reclamantul C.G.I., în contradictoriu cu pârâta L.E. Prîn Decizia civilă nr. 1188 din 9 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, în Dosarul nr. 6168/285/2010, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile pronunțat de Judecătoria Rădăuți. Prin cererea de revizuire formulată la data de 7 noiembrie 2013 și înregistrată sub nr. 5565/285/2013 la Judecătoria Rădăuți, întemeiată de dispozițiile art. 322 C. proc. civ., revizuentul a invocat, în sinteză, faptul ca: - a depus la dosarul cauzei acte care nu se mai regăsesc, fiind probabil sustrase de partea adversă.
- dat fiind faptul că locuiește efectiv în Germania, a luat cunoștință abia în luna octombrie 2013 de faptul că în cauză au fost pronunțate trei hotărâri contradictorii care recunosc dreptul de proprietate a trei persoane diferite asupra suprafeței de teren de 7.500 mp, situată în Sucevița, județul Suceava. Astfel, prin sentința nr. 981 din 7 aprilie 2006 a Judecătoriei Rădăuți, reclamantului C.T. i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,75 ha teren. Prin sentință se reține că, deși exista Decizia civilă nr. 620 din 16 martie 2001 a Tribunalului Suceava prin care se constata că numitul L.V. a cumpărat de la el 8.600 mp teren, potrivit Legii nr. 58/1974, abrogată prin Decretul-Lege nr. 1/1989, era interzisă dobândirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităților urbane și rurale, cu excepția moștenirii legale, terenul trecând în proprietatea statului.
Instanța a reținut corect că L.V. a cumpărat doar casa șt anexe gospodărești, nu și terenul arabii în o suprafață de 7.500 mp, la apariția Legii nr. 18/1991 reclamantul având calitatea de proprietar deposedat, Totodată, intimata L.E., în calitate de moștenitoare a numitului L.V., invocă Decizia civilă 620 din 16 martie 2001 a Tribunalului Suceava prin care se constată faptul că L.V. a cumpărat de ia reclamant suprafața de 8.600 mp teren În fine, numiții G.P. și G.H., au cumpărat suprafața de 7.500 mp în baza contractului de vânzare-cumpărare din 10 mai 1996, contract neanulat și menținut valabil prin Decizia civilă nr. 2046 din 9 iulie 2003 a Curții de Apel Suceava.
Prin încheierea din data de 28 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 5565/285/2913, Judecătoria Rădăuți a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe lipsa unor înscrisuri, de cererea de revizuire întemeiată pe existența unor hotărâri judecătorești contradictorii, aceasta din urmă fiind înregistrată în Dosarul nr. 2055/285/2014. Prin sentința civilă nr. 1676 din 19 mai 2014, Judecătoria Rădăuți a admis excepția de necompetență materială în soluționarea cererii de revizuire întemeiata de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., și, în temeiul art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc.
civ., excepția tardivității cererii de revizuire întemeiată de dispozițiile art 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a o admite, având în vedere următoarele considerente: Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de ia termeneie prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de ia modalitatea în care acestea se calculează.
Înalta Curte reține că, prin cererea de revizuire a sentinței civile nr. 3603 din 28 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, secția civilă, se invocă existența unor hotărâri contradictorii, respectiv: sentința civilă nr. 981 din data de 7 apriiie 2006 a Judecătoriei Rădăuți, Decizia civilă nr. 620 din 16 martie 2001 a Curții de Apel Suceava, Decizia civilă nr. 2046 din 9 iulie a Curții de Apei Suceava și Decizia civilă nr. 1188/2013 a Tribunalului Suceava, motiv de revizuire ce se încadrează în dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, pentru căzui prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc.
civ., de la data pronunțării ultimei hotărâri. Având în vedere dispozițiile legale anterior citate, Înalta Curte constată că, în raport de data pronunțării ultimei deciziei, respectiv 28 septembrie 2012, termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1. C. proc. civ., se împlinește la data de 28 octombrie 2012, având în vedere dispozițiile art. 101 alin. (3) C. proc. civ. În atare situație, cererea de revizuire înregistrată la data de 7 noiembrie 2013, a fost formulată în afara termenului prevăzut de lege. Potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea, dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În speță, revizuentul a încălcat prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece a formulat cererea cu depășirea termenului legal prevăzut de textul menționat, împrejurare față de care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca tardiv formulată. Se mai reține ca revizuentul nu a formulat cerere de repunere în termen, în condițiile art. 103 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și nu a dovedit faptul împiedicării promovării cererii în termen, printr-o împrejurare mai presus de voința sa. Dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate, celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc.
civ., excepția tardivității cererii fiind o excepție procesuală absolută și dirimantă, peremptorie, ce face de prisos analiza fondului.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul C.l. împotriva sentinței civile nr. 3603 din 28 septembrie 2012 pronunțată de judecătoria Rădăuți, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2015.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.