ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1052/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 25 februarie 2015 sub nr. 804/1/2015, revizuenta F.T.F. din România, în numele membrilor de sindicat menționați în cererea de chemare în judecată, a solicitat, m temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în contradictoriu cu intimata SN T.F.C. C.F.R. SA-Sucursala de T.F.C. lași, revizuirea Deciziei nr. 337 din 29 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosar nr. 9295/3/2014.

În motivare, revizuenta a arătat că decizia supusă prezentei căi extraordinare de atac este contradictorie cu Decizia nr. 207 din 19 ianuarie 2015 pronunțată de aceeași instanță în Dosar nr. 9266/3/2014, cu Decizia nr. 111 din 12 ianuarie 2015 pronunțată în Dosar nr. 9277/3/2014, cu Decizia nr. 375 din 30 ianuarie 2015 pronunțată în Dosar nr. 9281/3/2014, cu Decizia nr. 353 din 29 ianuarie 2015 pronunțată în Dosar nr. 9255/3/2014, precum și cu alte decizii pronunțate în materie de către alte instanțe. Contradictorialitatea învederată constă în aceea că prin decizia ce se dorește a fi revizuită s-a admis recursul pârâtei și s-a respins acțiunea având ca obiect drepturi salariale (acordarea ajutorului material de Paști, Crăciun și Ziua Feroviarului aferent perioadelor indicate în cerere), ca fiind prescrisă, în timp ce prin celelalte decizii a fost consacrată soluția de admitere în parte a cererii de chemare în judecată.

Revizuenta a mai arătat că toate dosarele în care s-au pronunțat deciziile contradictorii cu decizia atacată în prezenta cauză au fost disjunse din Dosarul nr. 45558/3/2012 al Curții de Apel Bucureșii, secția a VIl-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sens în care este îndeplinită condiția triplei identități privind existența unor hotărâri potrivnice în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadmisihîlitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele: Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.

Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate. Pe de altă parte însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa. Motivele de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de lege și impun, pentru fiecare în parte, îndeplinirea unor condiții specifice. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate". Rezultă că, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat va fi admisă doar dacă sunt întrunite, cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză. Cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarieîate de hotărâri reprezintă „constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat". În acest sens, tripla identitate ca și condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport de dispozițiile art. 1201 C. civ., conform căruia „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate". Cerințele legale prevăzute de art. 1201 C. civ.

nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuenta apreciază că hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe similare de către Curtea de Apel București în care aceasta a participat în proces în calitate de reprezentant al altor persoane. Or, textul legal sus-menționat impune ca judecata să aibă ioc „între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor în aceeași calitate", condiție care nu se regăsește în speța dedusă judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revizuenta să fi participat anterior și să fi obținut soluții contrare celei din hotărârea supusă revizuirii.

Astfel, în dosarele în care s-au pronunțat deciziile pretins contrare cu decizia a cărei revizuire se solicită, revizuenta a figurat în proces în numele altor persoane, așa cum rezultă din practicalele acelor decizii, iar judecata în acele dosare a purtat în privința drepturilor, chiar dacă similare, dar aparținând unor titulari, membri de sindicat, distincți de cei ale căror drepturi au făcut obiectul judecății în litigiul finalizat prin decizia atacată pe calea prezentei cerere de revizuire. Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de F.S.T.F.R. - S.F.B. Câmpulung Moldovenesc în numele membrilor de sindicat: A.M., B.V., B.M., B.D., B.N., B.L., B.V., B.L., C.V., C.M., C.D., C.I., C.D.V., D.G., D.V., F.C., G.D., H.A., I.V., l.M., l.F., I.G., F.F., L.V., L.V., M.M., M.R., M.C., N.M., N.P., N.M., Ș., P.S., P.C., R.D., S.D., S.G., T.C., T.R., Ț.R., Ț.V. împotriva Deciziei nr. 337 din 29 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 aprilie 2015.