ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1052/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1052/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă, la data de 25 februarie 2015 sub nr. 804/1/2015, revizuenta F.T.F. din
România, în numele membrilor de sindicat menționați în cererea de chemare în
judecată, a solicitat, m temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
în contradictoriu cu intimata SN T.F.C. C.F.R. SA-Sucursala de T.F.C. lași,
revizuirea Deciziei nr. 337 din 29 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosar nr.
9295/3/2014.
În motivare, revizuenta a arătat că
decizia supusă prezentei căi extraordinare de atac este contradictorie cu
Decizia nr. 207 din 19 ianuarie 2015 pronunțată de aceeași instanță în Dosar nr.
9266/3/2014, cu Decizia nr. 111 din 12 ianuarie 2015 pronunțată în Dosar nr. 9277/3/2014,
cu Decizia nr. 375 din 30 ianuarie 2015 pronunțată în Dosar nr. 9281/3/2014, cu
Decizia nr. 353 din 29 ianuarie 2015 pronunțată în Dosar nr. 9255/3/2014,
precum și cu alte decizii pronunțate în materie de către alte instanțe.
Contradictorialitatea învederată
constă în aceea că prin decizia ce se dorește a fi revizuită s-a admis recursul
pârâtei și s-a respins acțiunea având ca obiect drepturi salariale (acordarea
ajutorului material de Paști, Crăciun și Ziua Feroviarului aferent perioadelor
indicate în cerere), ca fiind prescrisă, în timp ce prin celelalte decizii a
fost consacrată soluția de admitere în parte a cererii de chemare în judecată.
Revizuenta a mai arătat că toate
dosarele în care s-au pronunțat deciziile contradictorii cu decizia atacată în
prezenta cauză au fost disjunse din Dosarul nr. 45558/3/2012 al Curții de Apel
Bucureșii, secția a VIl-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sens în care
este îndeplinită condiția triplei identități privind existența unor hotărâri
potrivnice în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași
calitate.
Examinând cererea de revizuire în
raport de excepția de inadmisihîlitate invocată din oficiu, a cărei analiză
este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte
constată următoarele:
Revizuirea reprezintă acea cale
extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei
hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu
unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.
Retractarea unei hotărâri
judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru
stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează
această cale de atac numai în cazuri strict determinate.
Pe de altă parte însă, revizuirea
constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații
excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în
substanța sa.
Motivele de revizuire sunt expres și
limitativ prevăzute de lege și impun, pentru fiecare în parte, îndeplinirea
unor condiții specifice.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de
același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași
persoane, având aceeași calitate".
Rezultă că, revizuirea întemeiată pe
textul legal anterior citat va fi admisă doar dacă sunt întrunite, cumulativ
următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive,
hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla
identitate de părți, obiect și cauză.
Cazul de revizuire prevăzut de art. 322
pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în
vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și
aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă
cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că
revizuirea pentru contrarieîate de hotărâri reprezintă „constatarea cu
întârziere a autorității lucrului judecat".
În acest sens, tripla identitate ca și
condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport
de dispozițiile art. 1201 C. civ., conform căruia „este lucru judecat atunci
când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași
cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași
calitate".
Cerințele legale prevăzute de art. 1201
C. civ. nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuenta apreciază că
hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe
similare de către Curtea de Apel București în care aceasta a participat în
proces în calitate de reprezentant al altor persoane.
Or, textul legal sus-menționat impune
ca judecata să aibă ioc „între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor
în aceeași calitate", condiție care nu se regăsește în speța dedusă
judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revizuenta să fi
participat anterior și să fi obținut soluții contrare celei din hotărârea
supusă revizuirii.
Astfel, în dosarele în care s-au
pronunțat deciziile pretins contrare cu decizia a cărei revizuire se solicită,
revizuenta a figurat în proces în numele altor persoane, așa cum rezultă din
practicalele acelor decizii, iar judecata în acele dosare a purtat în privința
drepturilor, chiar dacă similare, dar aparținând unor titulari, membri de
sindicat, distincți de cei ale căror drepturi au făcut obiectul judecății în
litigiul finalizat prin decizia atacată pe calea prezentei cerere de revizuire.
Prin urmare, constatând că nu sunt
îndeplinite cerințele art. 322 pct 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge,
ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de
revizuire formulată de F.S.T.F.R. - S.F.B. Câmpulung Moldovenesc în numele
membrilor de sindicat: A.M., B.V., B.M., B.D., B.N., B.L., B.V., B.L., C.V.,
C.M., C.D., C.I., C.D.V., D.G., D.V., F.C., G.D., H.A., I.V., l.M., l.F., I.G.,
F.F., L.V., L.V., M.M., M.R., M.C., N.M., N.P., N.M., Ș., P.S., P.C., R.D.,
S.D., S.G., T.C., T.R., Ț.R., Ț.V. împotriva Deciziei nr. 337 din 29 ianuarie
2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte
de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
22 aprilie 2015.