ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 645/2017

Decizia nr. 645/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 21 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2016, a fost respinsă cererea de recuzare a completului 3R, învestit cu soluționarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2/20016, formulată de revizuentul A. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs revizuentul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 decembrie 2016 și repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 7. Recurentul-revizuent critică încheierea atacată invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc.

civ., respectiv „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei”. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-revizuent arată că, la data de 21 noiembrie 2016, apărătorul său nu a adresat instanței cele două cereri pe care l-a mandatat să le formuleze și, totodată, critică aprecierile instanței cu privire la solicitarea sa de schimbare a avocatului, cerere motivată de împrejurarea că acesta nu i-a asigurat o apărare corespunzătoare. De asemenea, aduce critici privind neemiterea unei adrese către Direcția de Evidență a Persoanelor, în contextul în care a invocat și lipsa mandatului de reprezentant al apărătorilor intimaților.

Mai invocă o serie de nereguli, despre care afirmă că ar fi avut loc pe parcursul procesului, referitoare la procedura de citare și de comunicare a actelor procedurale, precum și că i-a fost încălcat dreptul la apărare. Față de cele arătate, recurentul-revizuent apreciază că instanța de apel s-a antepronunțat și a solicitat admiterea căii de atac promovate împotriva încheierii de ședință prin care a fost respinsă cererea de recuzare pe care a formulat-o. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat, la data de 13 ianuarie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Completul de filtru nr. 7, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus, prin rezoluția din 14 ianuarie 2017, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a prezentului recurs, s-a reținut că recurentul-revizuent are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, recursul este declarat în termen legal, îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ. sub sancțiunea nulității și este legal timbrat. Totodată, s-a arătat că motivele de recurs întemeiate de recurentul-revizuent pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu se circumscriu cazurilor de nelegalitate statuate de prevederile art. 488 alin. (1) C. proc.

civ., iar în lipsa unor motive de recurs de ordine publică, devin incidente prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. S-a mai reținut și faptul că, prin întâmpinarea formulată, intimații au invocat excepția inadmisibilității recursului și și-au exprimat acordul ca, în situația în care recursul este admisibil în principiu, acesta să fie soluționat de către completul de filtru prevăzut de art. 493 C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, iar, în termen legal, intimații nu au formulat puncte de vedere cu privire la conținutul acestuia. Recurentul-revizuent A. a formulat, în termen legal, punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a prezentului recurs, prin care a apreciat că recursul pe care l-a promovat este admisibil și a solicitat respingerea excepției inadmisibilității recursului invocată de către intimați.

Cu titlu preliminar, cu privire la excepția inadmisibilității recursului invocată de către intimați, în susținerea căreia se invocă faptul că recurentul-revizuent a înțeles să critice toate soluțiile date de către instanțele judecătorești pronunțate în cauză, Înalta Curte apreciază că aspectele invocate de către aceștia reprezintă aspecte ce tind să demonstreze o eventuală nulitate a recursului și vor fi reținute ca atare. Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc.

civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Față de motivarea cererii de recurs, Înalta Curte reține că, în cuprinsul acesteia, nu se regăsesc critici care să vizeze raționamentul adoptat de curtea de apel în respingerea cererii de revizuire, recurentul-revizuent A. reiterând criticile pe care le-a formulat prin cererea de recuzare care a fost soluționată prin încheierea atacată cu prezenta cale de atac și exprimându-și nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a unor cereri de către curtea de apel.

Or, obiectul recursului constituindu-l încheierea de respingere a cererii de recuzare formulată de către recurentul-revizuent împotriva completului de judecată învestit cu soluționarea cererii de revizuire, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea respingerii cererii de recuzare dispuse prin încheierea recurată. Încadrarea criticilor formulate de către recurentul-revizuent în motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc.

civ., fără ca aceasta să aducă critici explicite încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de recuzare și fără a se arata în concret care sunt aspectele care nu au fost motivate de către instanță ori care sunt motivele contradictorii sau străine de natura cauzei pe care s-a fundamentat soluția curții de apel, nu poate determina incidența textului de lege invocat de către acesta. Prin urmare, nefiind redate de către recurentul-revizuent astfel de argumentări juridice, se constată că susținerile acestuia nu cuprind critici susceptibile de a putea fi circumscrise vreunuia dintre cazurile exprese și limitativ prevăzute ale art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. Așa fiind, cum aspectele invocate de recurentul-revizuent nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc.

civ., nu vizează conținutul încheierii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmând a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 21 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2017.