ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2786/2015

Decizia nr. 2786/2015

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecat

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 8 august 2013, sub nr. x/2/2013, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta A.N.I. - Inspecția de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/G/II din 25 iulie 2013 și constatarea că nu există incompatibilitate a reclamantului între funcția de manager al Spitalului Clinic București și funcția de decan al Facultății de Moașe și Asistență Medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie București.

1.2. Soluția primei instanțe

Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta A.N.I., ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinței nr. 3.846 din 3 decembrie 2013 a Curții de Apel București a declarat recurs reclamantul A. pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Recurentul a susținut, în esență, că instanța de fond a omis analizarea unor motive importante de ale apărărilor formulate și, totodată, a interpretat și a aplicat greșit dispozițiile legale incidente în cauză.

2.1. Prin Încheierea din data de 3 martie 2015, raportul întocmit potrivit art. 493 alin. (2) și (3) din Noul C. proc. civ. a fost aprobat, iar prin Încheierea din data de 1 aprilie 2015 recursul a fost admis în principiu, fiind stabilit termen de judecată la data de 17 septembrie 2015, în ședință publică.

2.2. Analiza motivelor de recurs, potrivit prevederilor art. 499 din Noul C. proc. civ.

În ceea ce privește criticile încadrate de recurent în dispozițiile art. 488 alin. (6) din Noul C. proc. civ., rezultă că sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește criticile privind greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material referitoare la reținerea stării de incompatibilitate, instanța de recurs constată că sunt întemeiate.

Astfel, în cauză, este necontestat că starea de incompatibilitate a fost stabilită de Agenție în raport cu funcția de manager al Spitalului Clinic București, în care recurentul a fost numit prin Dispoziția din 1 aprilie 2011 a Primarului General al Municipiului București și funcția de decan al Facultății de Moașe și Asistență Medicală din cadrul U.M.F. București, numită prin Decizia din 9 aprilie 2012 a Rectorului U.M.F. București.

Agenția a reținut că în cauză sunt incidente prevederile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora "funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu exercitarea oricărei activități sau oricărei alte funcții de manager, inclusiv cele neremunerate", precum și prevederile art. 213 alin. (9) din Legea nr. 1/2011 potrivit cărora "Decanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății".

Instanța de fond și-a însușit concluziile autorității publice și a confirmat existența stării de incompatibilitate, argumentând că funcția de decan al unei facultăți reprezintă o funcție de conducere în cadrul universității, apreciindu-se că funcția de decan reprezintă o funcție de autoritate publică, iar nu o simplă funcție didactică.

Într-adevăr, potrivit art. 207 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare la data întocmirii raportului de evaluare și a pronunțării soluției instanței de fond, "funcțiile de conducere sunt: b) decanul și prodecanul, la nivelul facultății", iar la art. 213 alin. (9) din aceeași lege se prevede că "decanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății".

În raport, însă, cu faptul că decanul oricărei facultăți nu exercită prerogative de putere publică, ci îndeplinește atribuții exclusiv de natură didactică, instanța de fond era datoare să interpreteze funcția respectivă prin prisma conținutului său și nu a denumirii sale.

Astfel, funcțiile de decan și prodecan sunt lipsite de prerogative de putere publică, decanul neavând atribuții privind emiterea unor acte administrative (ex. diplome de absolvire, certificate, atestate etc.), nici de gestionare a resurselor umane ale facultății (numiri și eliberări din funcții, aplicarea unor sancțiuni etc.), după cum nu are atribuții nici în ceea ce privește angajarea răspunderii, administrarea patrimoniului etc.

Deci, sintagmele folosite de legiuitor, trebuiau interpretate de instanță în sensul că decanul exercită o funcție de conducere didactică a facultății și respectiv, decanul răspunde de managementul didactic și conducerea didactică a facultății.

Faptul că aceasta a fost/este interpretarea corectă a noțiunii de funcție de conducere în cazul decanului, precum și în cazul altor titulari de asemenea funcții de conducere didactică, a rezultat din intervenția legiuitorului care, prin art. I pct. 49 din O.U.G. nr. 49/2014, la art. 207, după alin. (2) a introdus două noi alineate - alin. (2

1

) și (2

2

), cu următorul cuprins: "(2

1

) Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul didactic a căror desfășurare nu presupune prerogative de putere publică. (2

2

) Funcțiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcții publice de autoritate, activitățile din domeniul didactic specifice care se derulează prin intermediul acestora sunt în principal, următoarele:

a) îndeplinirea misiunii instituției de învățământ superior de a genera și de a transfera cunoaștere către societate;

b) organizarea derulării programelor de studii al căror clement central este asigurarea calității în scopi dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;

c) organizarea procesului de obținere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piața muncii;

d) gestionarea eficientă a activităților de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic;

e) realizarea și implementarea de proiecte finanțate din surse interne sau externe universității;

f) sprijinirea în mod, adecvat a membrilor comunității universitare;

g) derularea de acțiuni privind cooperarea internaționalei a instituției de învățământ superior;

h) asigurarea libertății academice a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturilor și libertăților studenților;

i) respectarea autonomiei universitare, a transparenței deciziilor și activităților, a echității și eticii universitare;

j) asigurarea și gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și a legislației în vigoare;

k) asigurarea, la nivelul instituției de învățământ superior, a condițiilor necesare desfășurării activității de cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă în domenii științelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora în vederea producerii, transmiterii valorificării cunoașterii".

Astfel, legiuitorul a confirmat că funcțiile de la alin. (2) al art. 207, între care și funcția de decan, sunt funcții de conducere didactică, iar nu funcții de autoritate publică cu prerogative de putere publică, cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

Astfel fiind, rezultă că motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ. este întemeiat, instanța de fond pronunțând o hotărâre netemeinică și nelegală, ca urmare a interpretării și aplicării greșite a normelor de drept material analizate mai sus.

În concluzie, recursul este întemeiat și va fi admis, cu consecința casării sentinței pronunțate și, rejudecând cauza, admiterii acțiunii și anulării raportului de evaluare ca fiind lipsit de temei legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 3.846 din 3 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată.

Admite acțiunea.

Anulează Raportul de evaluare din 25 iulie 2013 întocmit de A.N.I.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2015.

Procesat de GGC - N