ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.05.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1932/2015

HOTĂRÂRE
08.05.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1932/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1932/2015

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii Plenului CSM din 27 noiembrie 2014 prin care a fost respinsă cererea acestuia de a fi numit în funcția de procuror militar și obligarea Plenului CSM de a adopta/emite o hotărâre prin care să se aprobe cererea sa de numire în funcția de procuror militar la unul din Parchetele Militare enumerate în contestație și să propună Președintelui României numirea în această funcție.

În motivarea contestației s-a arătat că, în prezent, contestatorul este judecător la Secția penală a Curții de Apel Timișoara începând cu 1 iunie 2012, anterior ocupând tot funcția de judecător, stagiar în perioada 2001 - 2002 atât la judecătorie cât și la Tribunalul Timiș, secția penală.

Cererea contestatorului de numire ca procuror militar la unul din următoarele Parchete: Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj sau Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași a fost avizată favorabil de Șeful Secției Parchetelor Militare și de Secția pentru procurori a CSM, când s-a constatat că îndeplinește toate condițiile legale în vederea numirii în funcția de procuror militar la una din unitățile Ministerului Public.

Din adresa emisă de conducerea Curții de Apel Timișoara rezultă că Secția penală a acestei instanțe nu duce lipsă de personal, toate cele 54 posturi de judecător sunt ocupate și chiar funcționează 55 judecători ca urmare a aplicării art. 134

1

din Legea nr. 304/2004.

A fost criticată soluția Plenului CSM ca fiind nelegală, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004 privind interesul legitim privat și pentru că erau îndeplinite următoarele condiții:

- există posturi de procurori militari vacante la toate unitățile de parchet militar invocate în cuprinsul cererii;

- cererea a fost avizată de Șeful Secției Parchetelor Militare;

- cererea a fost avizată favorabil de Secția pentru procurori a CSM;

- Secția penală a Curții de Apel Timișoara nu se găsește în situația de a se confrunta cu deficit de judecători.

S-a apreciat că Plenul CSM a emis un refuz nejustificat de a soluționa cererea pentru că dacă funcțiile de procuror militar sunt vacante și solicitantul îndeplinește toate condițiile pentru a ocupa o astfel de funcție se impune adoptarea hotărârii de aprobare a cererii și propunerea Președintelui României de numire în funcția de procuror militar.

Au fost depuse înscrisuri, respectiv CV, fișa de evaluare, avizul favorabil al Șefului Parchetelor Militare, situația posturilor la parchete la data de 3 noiembrie 2014.

Intimatul CSM a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

La data de 14 ianuarie 2015, contestatorul a formulat o precizare la contestația în raport de motivarea Hotărârii nr. 1342 din 27 noiembrie 2014 a Plenului CSM și a arătat că:

- după aprobarea a două cereri de transfer în funcția de procuror militar și respingerea a cinci cereri de transfer au rămas vacante și finanțate cinci posturi din cele șapte inițiale și, de aceea, se impune ca Plenul CSM să aprobe cererea sa de transfer pentru unul din cele cinci posturi rămase vacante și care sunt finanțate;

- nici împrejurarea că rolul Secției penale a Curții de Apel Timișoara este prea încărcat nu poate împiedica numirea sa în funcția de procuror militar întrucât, deși a fost suplimentată schema cu 1 post de judecător, volumul de activitate este mare și se impune mărirea numărului de judecători la nivelul acestei instanțe și nu privarea sa de un drept, mai ales că îndeplinea toate condițiile pentru transferul pe un post de procuror militar.

Au fost depuse la dosar următoarele acte: Hotărârea nr. 1342 din 27 noiembrie 2014 a Plenului CSM, Nota nr. x/2014 a Direcției Resurse Umane și Organizare; adresa nr. x/VI/3/2014 din 11 noiembrie 2014 a Secției Parchete Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte, Hotărârea nr. 642 din 6 noiembrie 2014 a Secției pentru procurori a CSM, Hotărârea nr. 814 din 3 iulie 2014 a Plenului CSM, Hotărârea nr. 656 din 12 noiembrie 2014 a Secției pentru procurori și Hotărârea nr. 6557 din 12 noiembrie 2014 a Secției pentru procurori.

Intimatul CSM a depus o completare la întâmpinare, iar contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare și a depus situația posturilor la parchete la data de 1 aprilie 2015, Anunț al CSM privind concursul de promovare din 2013, Anunț al CSM privind concursul de promovare din 2013, precum și din 2015 și Hotărârea nr. 717/2013 a Plenului CSM.

După examinarea contestației și a înscrisurilor depuse la dosar, Înalta Curte va respinge contestația formulată pentru următoarele motive:

Prin Hotărârea nr. 1342 din 27 noiembrie 2014 a Plenului CSM a fost respinsă cererea formulată de A., judecător la Curtea de Apel Timișoara, prin care a solicitat numirea în funcția de procuror militar la una dintre unitățile de parchet: Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj sau Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași.

Contestatorul a solicitat anularea acestei hotărâri, dar motivele invocate sunt nefondate.

Într-adevăr, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar conform art. 32 din același act normativ: "(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister.

(2) Numirea de judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militar se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale".

Pentru punerea în aplicare a acestor ultime prevederi a fost emis Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Ordinul nr. 47/2014.

În art. 1 alin. (8) din aceste regulament s-a stabilit că în cazul în care există posturi vacante, Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii solicită punctul de vedere al președintelui instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și se întocmește un referat cu datele relevante privind cariera judecătorului sau procurorului, iar în baza art. 2 din același regulament, ulterior, se întocmește un raport prin care Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerul Apărărilor Naționale și Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție propune ministrului apărării naționale, fie acordarea avizului favorabil sau negativ privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer în activitate.

În cazul în care avizul este favorabil, atunci, conform art. 5 alin. (2) din același regulament, cel care a formulat cerere este invitat să susțină un interviu în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii iar secția adoptă o hotărâre și sesizează Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În art. 5 alin. (3) sunt stabilite prin Regulament și criteriile care pot fi avute în vedere la soluționarea cererii.

În motivarea inițială a contestației, contestatorul a invocat faptul că prin hotărârea atacată a fost respinsă cererea sa, deși îndeplinea condițiile cerute de lege și regulament, pentru a fi numit în funcția de procuror militar.

Însă, faptul că prin Hotărârea nr. 642 din 6 noiembrie 2014 a Secției pentru procurori a CSM s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale în vederea numirii în funcția de procuror militar a contestatorului nu presupune obligarea Plenului CSM la admiterea cererii sale.

Așa cum rezultă din lege și Regulament, Plenul CSM este cel care hotărăște, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile asupra admiterii sau respingerii cererii formulate, astfel că nu se poate considera că am fi în prezența unei "competențe legate", adică obligația CSM de a emite hotărârea de admitere în cazul în care solicitantul îndeplinește condițiile cerute de lege, așa cum susține contestatorul.

În speță, Plenul CSM și-a exercitat atribuțiile prevăzute de lege și a analizat dacă se impune sau nu admiterea cererii contestatorului și a respins cererea în raport de două categorii de argumente:

- situația instanței la care funcționează contestatorul în prezent, respectiv Curtea de Apel Timișoara;

- situația posturilor la nivelul parchetelor militare.

În precizarea la contestația sa, contestatorul nu neagă situația reținută de Plenul CSM dar apreciază că aceasta nu poate constitui temei pentru respingerea cererii sale, dar aceste susțineri sunt nefondate.

La nivelul Curții de Apel Timișoara sunt prevăzute în schemă 55 posturi de judecători și toate sunt ocupate, iar în anul 2013, încărcătura de dosare pe judecător a fost de 625 dosare față de media națională de 475 dosare, iar încărcătura pe fiecare post a fost de 556 cauze, față de media națională de 438 de cauze.

Dacă s-ar fi admis cererea contestatorului de numire în funcția de procuror miliar s-ar fi înregistrat o creștere a volumului de activitate pentru fiecare judecător.

Mai mult, nici criticile referitoare la situația posturilor la nivelul parchetelor militare nu sunt fondate.

În hotărârea atacată s-a făcut o analiză a situației posturilor dar și a volumului de activitate la parchetele militare și s-a arătat că încărcătura de dosare pe procuror militar a fost de 110 dosare la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, 45,5 dosare la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, de 76,8 dosare la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași și de 31,7 dosare la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, acesta fiind net inferior volumului de activitate înregistrat la Curtea de Apel Timișoara.

Contestatorul susține că, chiar și în condițiile în care au fost admise cererile de transfer ale procurorilor B. și C., au rămas vacante cinci și finanțate posturi, astfel că se impune admiterea cererii sale de numire în funcția de procuror militar.

Însă, la respingerea cererii contestatorului, dar și a celorlalte cereri depuse odată cu acesta, s-a ținut seama de poziția exprimată de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte care și-a exprimat acordul numai pentru transferul a doi procurori conform adresei nr. x/VII/3/2014 din 11 noiembrie 2014, adresă în care sunt explicate motivele legate de acest acord cu privire la ocuparea numai a două posturi, motive ce vizează și volumul de activitate în cadrul parchetelor militare, volum care este foarte mic în raport cu volumul mediul la nivel național, iar această secție coordonează activitatea parchetelor militare la nivel național.

În raport de aceste considerente, nu se poate aprecia că hotărârea contestată în prezenta cauză a fost emisă ca urmare a unui refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 sau cu exces de putere, astfel cum acesta este definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din același act normativ.

Având în vedere că Hotărârea nr. 1342 din 27 noiembrie 2014 a Plenului CSM a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale și a atribuțiilor CSM, va fi respinsă ca nefondată contestația formulată.

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 1342 din 27 noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2015.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-04-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1181/2016
ar, prin ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, reprezintă atributul exclusiv al intimatului B.. În speță, analiza cererii contestatorului de numire în funcția de procuror militar, s-a realiz
ÎCCJ 2015-10-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3121/2015
unul la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. S-a avut în vedere adresa nr. 3518/VI/1/2014 a procurorului militar șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, d
ÎCCJ 2016-06-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1858/2016
re prevăzute de lege. Această argumentație, a mai relevat contestatorul, este confirmată de faptul că postul în discuție a fost scos la concurs pentru examenul de promovare din aprilie 2016. Referitor la criteriile prevăzute de art. 3 din R
ÎCCJ 2015-05-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2051/2015
erii cererii. Intimatul consideră că nu s-a impus ocuparea posturilor la nivelul Judecătoriei Timișoara, prin procedura numirii din funcția de procuror în funcția de judecător, cu atât mai mult cu cât la această instanță nu există dificultă
ÎCCJ 2016-02-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 353/2016
privind nepronunțarea Secției pentru procurori în ceea ce privește solicitarea de a-și continua activitatea la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Plenul Consiliului Superior a
Sursă