ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 113/2015

Decizia nr. 113/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 243 din 8 iulie 2013 Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A. - B., în contradictoriu cu pârâtul C. - D.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. - B.

Motivele de recurs;

În motivele de recurs recurenta a susținut că prin nepublicarea eratei ca urmare a eliminării unor cerințe prin clarificări nu s-a produs nici un prejudiciu potențialilor ofertanți la procedură.

S-a precizat că renunțarea la prezentarea certificatelor privind implementarea, a avut ca scop tocmai respectarea principiilor prevăzute de legislația internațională și națională în domeniul achizițiilor publice, că orice operator putea accesa site-ul Seap și în acest fel să ia cunoștință de erată.

Întâmpinarea formulată în cauză;

Prin întâmpinare, C. a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că erata trebuia publicată pentru a se asigura principiul transparenței.

S-a mai menționat că legea prevede obligativitatea publicării eratei în situația modificării unor elemente ale anunțului de participare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, astfel că postarea unor clarificări în Seap nu acoperă cerința legii, situație în care sancțiunea aplicată este legală.

Analiza motivelor de recurs;

Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentința primei instanțe, situația de fapt și legislația aplicabilă în speță, constată recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Recurenta-reclamantă a încheiat un contract de finanțare cu E., iar ca urmare a unor suspiciuni de neregulă s-a încheiat Nota de constatare a neregulilor și stabilirea corecțiilor financiare din 17 august 2012, prin care s-a aplicat o corecție financiară de 5% din valoarea contractului de servicii din 27 decembrie 2011, reprezentând 551.250 lei.

S-a reținut că s-au încălcat prevederile pct. 1.5 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, întrucât nu a fost publicat un anunț de tip erată ca urmare a modificărilor operate asupra cerințelor în Fișa de date a achiziției.

Criticile formulate de reclamantă sunt nefondate, în raport de situația de fapt și prevederile legale aplicabile materiei deduse analizei judiciare.

Prin Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 s-au individualizat abaterile de la respectarea normelor în materie de achiziții și cotele de reducere procentuală/ corecții financiare.

În cazul contractelor a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/ pragul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care există obligația publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în anexă la pct. 1.5 s-a prevăzut că nedeclararea tuturor criteriilor de calificare și selecție și a factorilor de evaluare în documentația de atribuire sau în anunțul de participare constituie abatere pentru care se aplică o corecție financiară de 25% din valoarea contractului, care poate fi redusă până la 5% în funcție de gravitate.

Potrivit art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, în cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial.

În cazul prezent, după publicarea anunțului de participare, în forma prevăzută de lege, recurenta-reclamantă a operat modificări la cerințele înscrise în fișa de date a achiziției și în anunțul de participare.

Reclamanta, a omis să publice anunțul de tip erată, deși se modificase un criteriu de calificare și selecție existent în anunțul de participare.

Această omisiune reprezintă o neregulă, care potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 are semnificația oricărei abateri de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/ sau europene, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a autorității care a prejudiciat sau ar fi putut prejudicia bugetul Uniunii Europene sau bugetul național.

Nepublicarea eratei se constituie într-o inacțiune, astfel că intră în sfera de cuprindere a noțiunii de neregulă.

În ceea ce privește neproducerea unui prejudiciu, trebuie precizat că textul care reglementează noțiunea de abatere, nu prevede în mod obligatoriu producerea prejudiciului, ci abaterea este săvârșită și atunci când s-ar fi putut produce un prejudiciu, deci fără a exista un prejudiciu real și efectiv.

Corecția a fost aplicată în funcție de gravitatea abaterii, conform principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și gravitatea mai redusă a neregulii constatate.

Înalta Curte arată că, potrivit art. 12 alin. (13) din contractul de finanțare, nerespectarea legislației în domeniul achizițiilor publice conduce la aplicarea corecțiilor financiare.

După cum s-a relevat în prezenta decizie, reclamanta-recurentă nu a respectat legislația în domeniul achiziției, respectiv art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, astfel că în mod corect s-a aplicat o corecție minimă de 5% din valoarea contractului.

Având în vedere considerentele prezentei decizii, în baza art. 496 C. proc. civ., recursul se va respinge, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. - B. împotriva sentinței nr. 243 din 8 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2015.