ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3550/2015

Decizia nr. 3550/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. x/019/2013 reclamanta A. în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate a solicitat instanței să dispună anularea raportului de evaluare nr. 22077/G/II din 22 mai 2013 precum și suspendarea actului până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare.

Prin sentința civilă nr. 3732 din 13 august 2013 a Tribunalului Argeș, s-a dispus declinarea de competență a soluționării acțiunii formulată de recurenta-reclamantă A., în favoarea Curții de Apel Pitești având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Hotărârea instanței de fond

Curtea de Apel Pitești, prin sentința nr. 200 din 17 octombrie 2013, a respins, atât cererea de suspendare, cât și cererea de anulare a raportului de evaluare nr. 22070/G/II din 22 mai 2013, întocmit de Agenția Națională de Integritate, reținând în esență, incidența în cauză a dispozițiilor art. 22 de Legea nr. 170/2010, iar pe fondul cauzei în raport de probatoriul administrat, legalitatea actului contestat.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței nr. 200/2013 a Curții de Apel Pitești a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar în fond admiterea acțiunii cu consecința anulării raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 pct. 5, recurenta arată că în cauză au fost încălcate normele de procedură, respectiv dispozițiile art. 201 noul C. proc. civ.

Astfel, cererea de anulare și suspendare a Raportului de evaluare a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, iar prin rezoluția din 17 iunie 2013 s-a fixat termen de judecată la data de 28 iunie 2013 cu citarea părților și formarea unui dosar asociat pentru cererea de suspendare.

Prin încheierea de ședință din 28 iunie 2013, pronunțată în dosarul asociat s-a stabilit cauțiunea în cuantum de 1.000 lei, iar la termenul din data de 13 august 2013, instanța a reținut că obiectul dosarului îl reprezenta „anulare și suspendare act administrativ”.

Deși la dosar a fost depusă întâmpinare, instanța nu a luat măsuri pentru comunicare, iar prin sentința nr. 3732 din 13 august 2013 s-a dispus declinarea de competență în dosarul asociat.

Instanța a ignorat că se află în dosarul accesoriu ce privea suspendarea executării actului administrativ și împrejurarea că prin întâmpinare, pârâta a ridicat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș.

Hotărârea nu cuprinde mențiuni referitoare la verificarea din oficiu a competenței, potrivit art. 131 noul C. pen., în cauză fiind incidente dispozițiile art. 132 coroborate cu art. 248 noul C. proc. civ., instanța având obligația de a lua în considerare excepția invocată de pârâtă.

La Curtea de Apel Pitești, prin sentința civilă nr. 200/2013 instanța a respins cererea de suspendare și cererea de anulare fără ca această instanță să dispună citarea pentru termenul din 17 octombrie 2013 cu mențiunea achitării cauțiunii stabilită de Tribunalul Argeș.

În situația în care cauțiunea nu a fost achitată, instanța trebuia să respingă cererea pentru neplata cauțiunii și nu pentru considerentele reținute în sentință.

Motivul doi de recurs este întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, în cazul evaluării conflictelor de interese, din coroborarea dispozițiilor art. 20 alin. (5) și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 rezultă că sunt lovite de nulitate absolută, actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informațiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, fără ca persoana să fie informată potrivit art. 14 din Legea nr. 176/2010.

În speță, Agenția Națională de Integritate prin adresele nr. 98536/G/II din 6 septembrie 2011 și nr. 98538/G/II din 6 septembrie 2011 a adus la cunoștința reclamantei că s-a declanșat procedura evaluării respectării regimului juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților dar datele solicitate de pârâtă referitoare la codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate nu sunt informații publice, fiind exceptate de la liberul acces, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 544/2001.

În același timp, informațiile personale privind soții și copiii nu pot fi de interes public, întrucât fac parte din sfera vieții private, ce se bucura de respect și ocrotire din partea autorităților conform art. 26 din Constituție și art. 252 din noul C. proc. civ.

În raport de dispozițiile art. 13 alin. (3) coroborat cu art. 20 din Legea nr. 176/2010, toate actele întocmite de inspectoratul de integritate și, implicit raportul de evaluare nr. 22076/G/II din 22 mai 2015, sunt lovite de nulitate întrucât au fost solicitate informații publice înainte de a proceda la informarea persoanei vizate.

Ca urmare , recurenta apreciază în raport de dispozițiile art. 488 pct. 5 și 8 din noul C. proc. civ. că se impune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar pe fond admiterea acțiunii formulate.

Procedura derulată în recurs

În procedura de filtru, reglementată prin dispozițiile art. 493 noul C. proc. civ. s-a verificat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs stabilindu-se că recursul îndeplinește cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, că motivele invocate se încadrează pe dispozițiile art. 488 pct. 5 și pct. 8 noul C. proc. civ.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând pe larg argumentele expuse și în primul ciclu procesual.

În condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs a întâmpinării depuse de intimat și a înscrisurilor anexele cererii de recurs, a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului.

Având în vedere că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate, sub aspectul condițiilor de formă și a încadrării motivelor de recurs pe dispozițiile art. 488 din noul C. proc. civ., completul filtru a constatat că cererea de recurs nu poate fi soluționată potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fiind admis în principiu recursul cu respectarea procedurii prevăzută de art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de reclamanta-recurentă, raportat și la apărările formulate de intimată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Este de reținut că primul motiv de recurs este întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenta arătând că instanța de fond a încălcat normele de procedură dar în dezvoltarea motivului de recurs, recurenta critică sentința nr. 3732/2013 a Tribunalului Argeș prin care instanța a dispus declinarea de competență a soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

Este adevărat că prin cererea formulată reclamanta a solicitat atât anularea cât și suspendarea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, dar prin hotărârea nr. 3732/2013 Tribunalul Argeș s-a dezinvestit nefiind competent material să soluționeze cererea de suspendare și anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, iar potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ. dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente.

De altfel, prin actele de procedură efectuate de Tribunalul Argeș și Curtea de Apel Pitești nu s-a creat o vătămare a părților pentru a se aplica sancțiunea nulității conform art. 175 alin. (1) C. proc. civ.

Faptul că la Tribunalul Argeș s-a format un dosar asociat pentru cererea de suspendare, iar ulterior s-a dispus declinarea de competență a cauzei, acțiunea vizând atât cererea de suspendare cât și cererea de anulare, nu reprezintă un motiv de nulitate al sentinței civile nr. 200/2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, investită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență de Tribunalul Argeș, ținând cont de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 176/2010 raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Faptul că după declinarea de competență în favoarea Curții de Apel Pitești, instanța nu a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a plăti cauțiunea, în condițiile în care instanța nou investită a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 ci dispozițiile art. 22 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010 în sensul că efectele juridice ale actului contestat sunt suspendate de drept până la soluționarea irevocabilă a contestației formulate împotriva raportului de evaluare, nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii.

În condițiile în care efectele juridice ale raportului de evaluare se produc numai după finalizarea irevocabilă a contestației formulate conform art. 22 din Legea nr. 176/2010, alegațiile recurentei în sensul că trebuia citată cu mențiunea de a achita cauțiunea și în caz de neplată - instanța trebuia să respingă cererea de suspendare pentru neplata cauțiunii, nu pot fi reținute de instanța de recurs.

Nici motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. nu poate fi reținut în raport de criticile formulate de recurentă.

Este de remarcat că recurenta nu aduce critici de casare a sentinței recurate ci formulează direct în recurs (omisio medio) un motiv de nulitate a raportului de evaluare în raport de dispozițiile art. 20 alin. (5) și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, apreciind că inspectorul de integritate a solicitat informații publice înainte de a se proceda la informarea persoanei vizate cu privire la declanșarea evaluării, datele de identificare vizând codul numeric personal, seria și numărul act de identitate nefiind informații publice.

Acest motiv de „nulitate absolută” invocată de recurentă nu poate fi reținut având în vedere că adresa nr. 80758/G din 13 iulie 2011 a fost emisă în faza procedurii preliminare pentru identificarea persoanei vizate și transmiterea informațiilor prevăzute de art. 20 din Legea nr. 176/2010.

Art. 13 alin. (2) din același act normativ stabilește nulitatea, actele de evaluare doar în situația în care au fost valorificate date și informații nepublice, după începerea activității de evaluare fără ca persoana să fie informată conform art. 14.

În cauză au fost respectate dispozițiile art. 20 din Legea nr. 176/2010, adresa de care face vorbire recurenta fiind întocmită în faza premergătoare pentru identificarea persoanei vizate.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte verificând hotărârea recurată în limitele criticilor formulate, constată că în cauză nu subzistă motiv de casare, hotărârea pronunțată fiind legală și temeinică, context în care în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 497 noul C. proc. civ. va respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva sentinței nr. 200/F-CONT din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 200/F-CONT din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2015.