ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2686/2016

Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea din Craiova a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, anularea actelor administrative nr. 90810/9225 din 16 ianuarie 2014 și nr. 8698/31.09.2013 emise de pârâtul minister, constatându-se eligibilă cheltuiala în valoare de 1.719.883 lei, plus TVA aferentă în cuantum de 412.771,92 lei, reprezentând contravaloare dotare mobilier.

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 120 din 15 aprilie 2014, a admis acțiunea formulată de reclamantă, a anulat actul administrativ nr. 90810/92255 din 06 ianuarie 2014, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și actul administrativ „Informare privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 12” înregistrat la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia sub nr. 8698 din 31 septembrie 2013 prin care s-a respins de la rambursare suma de 1.719.883 lei, plus T.V.A.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a arătat că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția necompetenței teritoriale, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii, fiind neîntemeiată. Recurenta consideră că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității sale procesuale pasive, deoarece, având în vedere acordul-cadru, cât și contractul de finanțare, aceasta aparține Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional și nu Autorității de Management pentru Implementare Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Se mai arată că instanța de fond a respins în mod greșit și excepția necompetenței teritoriale, deoarece conform contractului de finanțare, litigiul va fi soluționat de către instanțele judecătorești competente material din raza teritorială a municipiului București. Pe fondul cauzei, recurenta consideră că prima instanță a aplicat nelegal dispozițiile O.U.G. nr. 64/2009, cât timp, în speță era incident Ordinul nr. 185/2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă”. Potrivit art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 185/2008, prin interpretare per a contrario, mobilierul nu este considerat dotare de specialitate, iar instanța de fond nu a făcut distincția între mobilier didactic și echipamente de specialitate, precum echipamentele didactice. Notificarea depusă de reclamantă prin care s-a avizat transferul între linii bugetare, nu poate fi acceptată ca justificare a instanței de fond pentru eligibilitatea cheltuielilor, în raport de disp. art. 18 „Modificări și completări la contract” alin. (17) la contractul de finanțare. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii și menținerii actelor atacate. Recurentul susține, prin motivele de nelegalitate prezentate, că instanța de fond nu a interpretat în mod corect prevederile art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 182/2008 ce trebuiau coroborate cu Nota nr. 34765/29.04.2011. Astfel, echipamentele didactice, echipamentele pentru pregătire profesională, echipamentele IT și echipamentul specific pentru persoanele din învățământul special se decontează la liniile bugetare „4.3. - Dotări” și „4.4. - Echipamente IT”. Aprecierea instanței de fond de a consideră că achiziția mobilierului se încadrează la linia „dotări” este eronată, mai ales că prin dispozițiile H.G. nr. 2139/2004, mobilierul se încadrează în Grupa 3 - mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.

Apărarea intimatului-pârât Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Universitatea din Craiova a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, iar pe fond respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 29 februarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 21 aprilie 2016. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analiza motivelor de casare. Recursurile sunt nefondate. 1. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a fost soluționată corect de prima instanță, datorită calității acestei autorități de a implementa cerințele proiectului contractat de reclamantă, dar și pentru opozabilitatea hotărârilor pronunțate. Și excepția necompetenței teritoriale a fost respinsă argumentat, ținându-se seama de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, care permit ca alegerea instanței competente teritorial să fie făcută în momentul introducerii acțiunii și nu anterior, orice dispoziție contrară cuprinsă în contractul de finanțare conducând la eludarea legii aplicabile proceselor de contencios administrativ. 2. Pe fondul cauzei, Înalta Curte reține că prima instanță a analizat cererea reclamantei, atât din perspectiva prevederilor O.U.G. nr. 64/2009, cât și din cea a Ordinului nr. 185/621/2008 invocat de recurenți. Problema ce se solicită a se dezlega este aceea a încadrării cheltuielilor cu mobilierul, în categoria celor eligibile/neeligibile. Potrivit actului adițional numărul patru la contractul de finanțare, linia 4.3. prevede cheltuieli eligibile pentru „Dotări” dintre acestea fiind și cele pentru achiziționarea mobilierului. Prin Notificarea nr. 934/10.10.2011, reclamanta a solicitat majorarea liniei 4.3. prin transferul unei sume de bani de pe linia 4.1., solicitare ce a fost avizată favorabil. Conform art. 5 alin. (5) lit. b) din Ordinul nr. 185/621/2008 sunt cheltuieli eligibile cele efectuate pentru achiziționarea de echipamente de specialitate, precum echipamente didactice. Ordinul sus-amintit nu oferă o definiție a ceea ce înseamnă „echipamente de specialitate/didactice”, iar soluționarea contestației a avut drept temei adresa nr. 34765/29.04.2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, înscris ce nu se regăsește la dosar. Recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice reproșează instanței de fond că nu a ținut seama de Nota nr. 34765/29.04.2011 prin intermediul căreia Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a Clarificat prevederile art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 185/621/2008. Același reproș îi este adresat și reclamantei, arătând că notificarea a depus-o după mai multe luni de la apariția clarificărilor. Față de acestea trebuie evidențiată neconcordanța celor două afirmații referitoare la înscrisul cu nr. 34765/29.04.2011 și de asemenea, trebuie remarcat că avizarea sumei s-a făcut după mai multe luni de la apariția „clarificărilor”. Ținându-se seama și de prevederile art. 5 din contractul de finanțare - Eligibilitatea cheltuielilor, se va constata că au fost respectate dispozițiile H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor și ale Ordinului comun nr. 185/621/2008. Mai mult, cheltuielile au fost cuprinse în Anexa V - Bugetul proiectului, a aceluiași contract de finanțare. În concluzie, în temeiul art. 496 C. proc. civ. coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursurile vor fi respinse ca nefondate.