ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1438/2017

Decizia

nr. 1438/2017

Asupra

conflictului negativ de competență;

Din

examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

1.

Cererea de chemare în judecată

1.1. Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a

II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 22 septembrie 2015,

astfel cum a fost precizată, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâții Comisia Locală 1 Decembrie pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Județeană Ilfov

pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

și Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, obligarea acestora la comunicarea dosarului

administrativ format ca urmare a solicitării sale în calitate de persoana

îndreptățită la despăgubiri în temeiul Legii nr. 247/2005.

Prin

cererea depusă la dosar pentru termenul din 22 septembrie 2015, reclamanta

a precizat că obiectul acțiunii este întemeiat pe prevederile art. 8

din Legea nr. 554/2004 și privește refuzul soluționării

cererii sale de despăgubire pentru bunurile preluate abuziv.

La

termenul din 27 ianuarie 2016, reclamanta a arătat că prin prezenta

acțiune a solicitat obligarea pârâților la emiterea deciziei de

retrocedare

2.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1.

Prin încheierea pronunțată la data de 27 ianuarie 2016, Tribunalul

București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a

admis excepția necompetenței funcționale și a declinat

competența de soluționare a acțiunii la secția civilă

a Tribunalului București.

Pentru

a pronunța această soluție instanța de contencios a tribunalului

a reținut că acțiunea de față vizează obligarea

pârâtelor să îi comunice reclamantei decizia de soluționare a cererii

sale nr. 93 din 19 septembrie 2005, prin care a solicitat acordarea de

despăgubiri în natură pentru suprafața de 9.144 mp. teren, arătând

ca din 2006 dosarul se afla la Comisia Locală 1 Decembrie pentru

stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, acțiune care nu

constituie anularea un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, astfel

că nu revine instanței de contencios administrativ judecarea cauzei.

Pe

de altă parte, tribunalul a mai reținut ca la art. 34 - 35 din Legea

nr. 165/2013 se prevede competenta secției de civile a tribunalului pentru

soluționarea cauzelor care au ca obiect punerea în executare a procesului

de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod

abuziv în perioada regimului comunist în România.

2.2.

Prin Sentința nr. 680 din 16 mai 2016, Tribunalul București,

secția a IV-a civilă, a admis excepția de necompetență

materială și a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța civilă a

reținut, în esență, că în speța dedusă

judecății nu se aplică dispozițiile art. 35 alin. (1) din

Legea nr. 165/2013, potrivit cărora deciziile emise cu respectarea

prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se

consideră îndreptățită la secția civilă a

tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul

entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării,

întrucât obiectul cererii nu este o contestație în baza Legii nr.

165/2013, nu este emisă o decizie de validare sau invalidare de către

CNCI pentru că cererea formulată în baza Legii nr. 18/1991 nu a fost încă

soluționată administrativ iar potrivit relațiilor depuse de

către Primăria Comunei 1 Decembrie județul Ilfov, cererea a fost

trimisă spre analizare Comisiei Județene Ilfov.

2.3.

Prin Sentința nr. 12206 din 21 septembrie 2016, Judecătoria

Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței materiale

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reținând, în esență, prin

raportare la prevederile art. 10 și art. art. 123 alin. (3) C. proc. civ.

potrivit cărora când instanța este exclusiv competentă pentru

una dintre părți, ea va fi exclusiv competentă pentru toate

părțile, iar cum una dintre autoritățile publice pârâte

este o autoritate centrală ANRP, competența de soluționare

aparține Curții de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal.

2.4.

Prin Sentința nr. 28 din 11 ianuarie 2017, Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis

excepția necompetenței materiale și a declinat competența

de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București,

secția civilă; a constatat ivit conflictul negativ de

competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția contencios administrativ

și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ.

În

esență, Curtea de apel a reținut că, în raport cu

prevederile art. 33 - 35 din Legea nr. 165/2013, competența de

soluționare a cauzelor având ca obiect emiterea/neemiterea deciziilor în

dosarele constituite privind cererile persoanelor îndreptățite la

restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod

abuziv în perioada regimului comunist în România, aparține secției

civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul

entității, în cauză, fiind aplicabil principiul

unității de jurisdicție în situația unei lipse de

reglementări exprese, pentru că, nu există nici un motiv legal

ca un litigiu legat de emiterea deciziei să se judece le tribunal și

un litigiu legat de neemiterea deciziei/refuzul soluționării cererii

să se judece la o altă instanță.

II.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de

competență

Înalta

Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2

și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța

regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum

și cu dispozițiile legale incidente.

Prin

cererea adresată instanței de judecată reclamanta a solicitat

obligarea autorităților publice pârâte la soluționarea dosarului

administrativ format ca urmare a cererii sale nr. 93 din 19 septembrie 2005

prin care a solicitat acordarea de despăgubiri în natura pentru

suprafața de 9.144 mp. teren, arătând ca din anul 2006 dosarul se

afla la Comisia Locală 1 Decembrie pentru stabilirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor.

Prin

întâmpinarea depusă de ANRP la Tribunalul București, secția de

contencios administrativ și fiscal, autoritatea publică pârâtă

s-a apărat spunând că dosarul a fost restituit

autorităților publice locale pentru completare, nemaifiind retrimis

înapoi.

În

raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată,

competența de soluționare a cauzei se va stabili, așa cum a

reținut și Curtea de Apel București, în raport de

dispozițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea

procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor

preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care prin

prevederile art. 35 alin. (1) și (2) stabilesc faptul că persoana

care se consideră îndreptățită se poate adresa la

secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se

află sediul entității.

Dispozițiile

Legii nr. 165/2013 au prevăzut procedura de urmat și competența

de soluționare a cererilor de restituire, fiind abrogate prin prevederile

art. 50 lit. c), din actul normativ indicat, dispozițiile din Titlul VII

al Legii nr. 247/2005, astfel încât competența de soluționare, atât a

cererilor de anulare a deciziilor emise cu respectarea art. 33 și 34 din

lege, precum și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite

decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34 din lege, revine

numai secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se

află sediul entității.

Este

real că legiuitorul nu a reglementat și situația privind

neemiterea deciziei/refuzul soluționării cererilor formulate potrivit

Legii nr. 247/2005 însă, din rațiuni de simetrie și pentru a

asigura o judecată unitară a acestui tip de cauze, se impune a se

atrage tot competența instanței civile a tribunalului.

Având

în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ.,

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului București, secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în

contradictoriu cu pârâții Comisia Locală 1 Decembrie pentru

stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia

Județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor și Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților în favoarea Tribunalului București,

secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2017.

Procesat

de GGC - GV