ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1097/2017

Decizia nr. 1097/2017 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată la data de 04 februarie 2015, înregistrată sub nr. x/2/2015, pe rolul Curții de Apel București Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, obligarea pârâtelor, în principal la emiterea titlului de plată corespunzător sumei de 30.240,00 lei, actualizată la data plății, plătibilă într-o singură tranșă, iar în subsidiar, obligarea la emiterea titlului de plată corespunzător sumei de 30.240,00 lei, actualizată la data plății, plătibilă în cele 5 tranșe anuale egale prevăzute de lege începând cu data de 01 ianuarie 2014, urmând ca instanța să stabilească termenele exigibilității creanței reclamantului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin Sentința civilă nr. 945 din 02 aprilie 2015 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale invocate din oficiu și s-a declinat cauza în favoarea uneia dintre secțiile civile ale Tribunalului București. 2.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/3/2015, care la termenul din data de 27 mai 2015 a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

Prin Sentința civilă nr. 783 pronunțată la data de 10 iunie 2015, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția necompetentei teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal. 2.3.

La Tribunalul Dolj cererea a fost înregistrată sub același număr la data de 03 noiembrie 2015. Prin Sentința nr. 909 pronunțată în data de 08 aprilie 2016 în Dosarul nr. x/3/2015, Tribunalul Dolj a respins excepția necompetenței materiale a instanței, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și a obligat pârâtele să soluționeze cererea reclamantului privitoare la Decizia nr. 6737/FF din 30 aprilie 2009, emisă de Comisia Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 165/2013. 2.4. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recursul a fost înregistrat la data de 24 mai 2016 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Prin Decizia nr. 3186/2016 pronunțată în data de 10 noiembrie 2016, Curtea de Apel Craiova a admis recursurile declarate de pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, împotriva Sentinței nr. 909 din 08 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. x/3/2015, în contradictoriu cu reclamantul A., a casat sentința atacată și rejudecând cauza a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Dolj, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că scopul demersului juridic inițiat de reclamant constă în obligarea pârâtei la emiterea titlului de plată, aferent Deciziei nr. 6737/FF din 30 aprilie 2009 eliberată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în temeiul Legii nr. 247/2005, care reprezintă titlul de despăgubire și că, la data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 04 februarie 2015, era în vigoare Legea nr. 165/2013. Prin art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 s-a acordat competența de soluționare a deciziilor emise de entitățile învestite de lege cu soluționarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, în favoarea secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității.

Cum pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților are sediul în București, sector 1, în considerarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, competența de a judeca pricina aparține Secției civile a Tribunalului București. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 noul C. proc. civ.

și analizând obiectul cauzei deduse judecății (obligarea la emiterea titlului de plată) precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: 1. Dispoziții relevante din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente Se constată că Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a suferit modificări atât prin Legea nr. 2/2013 (în vigoare din 15 februarie 2013) cât și prin Legea nr. 165/2013 (în vigoare din 20 mai 2013). 5.1.1 Anterior/ulterior modificărilor aduse prin Legea nr. 2/2013 Anterior: "ART. 20 (1) Competența de soluționare revine Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul.

Dacă reclamantul domiciliază în străinătate, cererea se adresează instanței reședinței sale din țară sau, după caz, la instanța domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reședință în România și nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București.". Ulterior: "ART. 20 (1) Competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul.

Dacă reclamantul domiciliază în străinătate, cererea se adresează instanței reședinței sale din țară sau, după caz, instanței domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reședință în România și nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București." Acțiunile la care se referă art. 20 sunt cele reglementate de art. 19 din aceeași lege, respectiv cele îndreptate împotriva deciziilor adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. 5.1.2 Anterior/ulterior modificărilor aduse prin Legea nr. 165/2013 Anterior: "ART. 18 (1) După emiterea titlurilor de despăgubire aferente, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va emite, pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite, un titlu de conversie și/sau un titlu de plată.

Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acțiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în vederea efectuării operațiunilor de plată." Ulterior: Art. 18 a fost abrogat de art. 50 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 165/2013. După abrogare, titlul de plată va fi emis de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în condițiile art. 31 alin. (2) sau art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, așa cum se va arăta mai jos. 2. Dispoziții relevante din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România "ART. 1 (1) Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură.

(2) În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent (...), precum și măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III." "ART. 4 Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi." Observații: 1. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 88/2014, a constatat că dispozițiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.

2. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 269/2014, a constatat că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. "ART. 31 (1) În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar.

(2) În aplicarea alin. (1), deținătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 20% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare și nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile." "ART. 33 (1) Entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează: a) în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri; b) în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri; c) în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014." "ART. 34 (1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.

(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni." "ART. 35 (1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării." "ART. 41 (1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. (2) Abrogat (...) (4) Titlul de plată se emite de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în condițiile alin. (1) și (2) și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

(...)." 3. Aplicarea dispozițiilor legale la cazul dedus judecății Se va porni de la observația că atât art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 cât și art. 35 din Legea nr. 165/2013 reglementează competența materială de soluționare a acțiunilor care au drept cauză restituirea, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 stabilește competența de soluționare a acțiunilor având ca obiect contestarea deciziilor adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul dar, contrar aprecierii Tribunalului București, secția a VI-civilă, nu este incident în cauză deoarece acțiunea dedusă judecății are un obiect diferit, respectiv obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la emiterea unui titlu de plată.

Cum dispozițiile legale în materie de competență sunt de strictă interpretare, secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor sunt competente material să judece litigiile referitoare la deciziile emise de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sub imperiul Titlul VII al Legii nr. 247/2005. După abrogarea art. 18 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, titlul de plată poate fi emis doar în condițiile art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 și, pe cale de consecință, va putea fi contestat doar în condițiile acestei legi și/sau în temeiul normelor generale de competență.

Se observă că Legea nr. 165/2013 nu reglementează în mod explicit competența de soluționare a acestui tip de acțiuni, așa cum o face în cazul acțiunilor împotriva deciziilor emise în baza dispozițiilor art. 33 și art. 34 din lege, respectiv a deciziilor emise de entitățile învestite de lege cu obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, de Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau de Secretariatul Comisiei Naționale. În cazul contestațiilor îndreptate împotriva acestor decizii, competența materială este atribuită secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității (cf. art. 35 din Legea nr. 165/2013).

Totuși, acțiunea dedusă judecății are aceeași natură cu cea îndreptată împotriva deciziilor emise în baza dispozițiilor art. 33 și art. 34 din Legea nr. 165/2013 sau împotriva refuzului de a emite astfel de decizii și de aceea, pentru aplicarea unitară a prevederilor legale, competența materială va aparține tot secției civile a tribunalului (căci ubi eadem est ratio ibi eadem solutio esse debet). Atunci când legiuitorul a urmărit să trimită la normele specifice materiei contenciosului administrativ, a făcut-o în mod expres, așa cum este cazul cu art. 21 alin. (3) din Legea nr. 161/2013. În consecință, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ. (2010), Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe recurentele-pârâte Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., în favoarea Tribunalului București, secția civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2017. Procesat de GGC - NN