ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3151/2015

Decizia nr. 3151/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta A. SRL Timișoara a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea H.G. nr. 1202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă.

Prin sentința civilă nr. 157 din 27 mai 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. SRL Timișoara, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect anulare act administrativ, ca fiind prematură.

Împotriva acestei hotărâri a declarat „apel” reclamanta A. SRL Timișoara, invocând dispozițiile art. 488 și urm. din noul C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 02.09.2014 s-a pus în vedere recurentei să depună la dosar, sub sancțiunea nulității cererii, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, denumirea și sediul intimatului, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, însă recurenta-reclamantă nu a depus la dosar înscrisurile solicitate.

Prin Raportul întocmit la data de 25 martie 2015, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față a apreciat că recursul nu îndeplinește toate cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c)-e) C. proc. civ., întrucât:

- recurenta nu a depus dovada achitării taxelor de timbru în cuantumul datorat, conform O.U.G. nr. 80/2013;

- cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ.;

- recursul nu a fost declarat și motivat cu respectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, având în vedere faptul că sentința recurată a fost comunicată reclamantei la data de 09 iulie 2014, iar recursul a fost declarat la data de 30 iulie 2014, prin registratură, conform dovezii aflate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin încheierea din 6 mai 2015, completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., prin care s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului.

Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În speță, astfel cum s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplinește toate cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a) și c)-e) și art. 486 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., întrucât recurenta nu a depus dovada achitării taxelor de timbru în cuantumul datorat conform O.U.G. nr. 80/2013, aspect care primează în analiza regularității căii de atac exercitate.

Înalta Curte constată că, deși a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 100 lei, conform dovezii anexate la dosar, recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală.

Or, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, „dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței”, iar art. 32 din același act normativ prevede că „taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege”.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, mențiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului formulat, ca netimbrat, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. SRL Timișoara împotriva sentinței civile nr. 157 din 27 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2015.