ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2913/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2014, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare din cadrul Ministerului Educației Naționale și Ministerul Economiei, a solicitat:
- anularea actului administrativ, reprezentat de „Raportul de verificare la fața locului privind contractul de finanțare nr. 279 din 11.11.2010” înregistrat la Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare din cadrul Ministerului Educației Naționale sub nr. 8113 din 01.07.2013 în partea în care se motivează și se dispune recuperarea de la SC A. SRL a sumei totale de 100.912,50 lei, cu titlu de manoperă solicitată nejustificat în executarea contractului ce finanțare nr. 279 din 11.11.2010, iar drept urmare:
obligarea pârâtelor să plătească suma de 26.467,20 lei, cu titlu de cheltuieli de manoperă solicitate prin cererea de rambursare nr. 6, respinsă nejustificat la plata de către pârâte, plus dobânda legală aferenta calculata de la data refuzului,
anularea dispoziției din raport privind recuperarea de la societate a sumei de 74.445,30 lei, cu titlul de manoperă încasată nejustificat.
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2081 din data de 30 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamantei SC A. SRL de obligare a pârâtului Ministerului Educației Naționale la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanta a formulat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală.
Prin încheierea de ședință din data de 5 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării recursului constatându-se că niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă.
Constatând că, până la data de 1 noiembrie 2016, niciuna dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol și a fixat termen, cu citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni”, iar art. 417 C. proc. civ. prevede că perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 416-419 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinței nr. 2081 din 30 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare; recursul se depune la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 noiembrie 2016.