ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2223/2016

Decizia nr. 2223/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști, solicitând anularea răspunsului pârâtului adresat reclamantului, prin care i se comunica faptul că nu există culpa medicală și obligarea pârâtului la plata sumei de 1800 lei.

1.2. Soluția primei instanțe

Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 49 din 6 ianuarie 2015 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

1.3. Cererea de recurs și soluția instanței de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 49 din 6 ianuarie 2015 a Tribunalului București a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin Decizia civilă nr. 6039 din 10 decembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a luat act de renunțarea la judecata recursului de către recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul-pârât Colegiul Medicilor Dentiști.

A obligat recurentul-reclamant la plata către intimatul-pârât a sumei de 300 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial redus în condițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., republicat.

1.4. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii Curții de Apel București a declarat recurs Colegiul Medicilor Dentiști, calea de atac vizând exclusiv reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată, reducere pe care recurentul o apreciază nejustificată.

Cererea de recurs este întemeiată pe motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat, recurentul susținând că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestor motive, recurentul arată, în esență că, instanța de recurs nu a justificat măsura de diminuare a onorariului avocațial cu o anumită sumă.

Se arată, de asemenea, că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., republicat, nefiind coroborate cu prevederile art. 128 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat care interzic fixarea de onorarii minimale sau maximale de către organele de conducere ale profesiei de avocat, onorariile fiind negociate și stabilite doar de partea litigantă cu apărătorul său.

II. Hotărârea și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele în continuare arătate.

În concluzie, considerentele de fapt și de drept, expuse de judecătorul în hotărârea recurată, respectă exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, critica vizând nemotivarea hotărârii din perspectiva art. 488 pct. 6 din același cod, fiind nefondată.

Astfel cum chiar recurentul a menționat în cererea de recurs, dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., republicat, dau judecătorului dreptul să reducă, din oficiu, onorariul de avocat, în funcție de următoarele criterii: valoarea cauzei, complexitatea acesteia și activitatea desfășurată de avocat, criterii raportate la circumstanțele cauzei.

Prin urmare, legiuitorul a înțeles să lase la aprecierea suverană a judecătorului analiza proporționalității cuantumului onorariului de avocat cu valoarea pricinii, amplitudinea și complexitatea activității depuse, precum și în raport de obiectul concret dedus judecății și pretențiile încuviințate sau respinse.

Sub aceste aspecte, Înalta Curte reține că prin sentința instanței de fond, acțiunea reclamantului a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active, nefiind analizat fondul pretențiilor deduse judecății, iar în calea de atac a recursului formulată de reclamantul A., avocatul titular al cabinetului de avocatură care a încasat onorariul de 2000 de lei, s-a prezentat la un singur termen de judecată - 10 decembrie 2015, la care a solicitat să se ia act de renunțarea la cererea de recurs formulată de recurentul A..

Mai mult decât atât, întâmpinarea formulată de Colegiul Medicilor Dentiști, conținând apărări față de criticile dezvoltate în cererea de recurs a fost întocmită de un alt avocat, care a reprezentat reclamantul în fața instanței de fond și care nu a depus la dosar chitanță privind plata onorariului de avocat.

Or, instanța de recurs, a făcut, în mod corect, această apreciere a proporționalității, reducând onorariul de avocat solicitat, al cărui cuantum depășea chiar pretențiile bănești solicitate de reclamant, respectiv suma de 1800 de lei, iar posibilitatea judecătorului de a-l obliga pe cel căzut în pretenții să suporte numai o parte din onorariul de avocat plătit de partea adversă este menit să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată pe parcursul procesului.

Pentru respectarea textelor legale menționate, precum și a principiilor rezonabilității și al proporționalității, Înalta Curte constată că, în mod temeinic și corect, curtea de apel a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., republicat, această soluție fiind conformă și prevederilor art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, întrucât dreptul la un proces echitabil implică și o lichidare corespunzătoare a cheltuielilor de judecată.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Colegiul Medicilor Dentiști împotriva Deciziei civile nr. 6039 din 10 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2016.

Procesat de GGC - GV