ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2208/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2208/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2208/2016
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Pe rolul Judecătoriei Giurgiu a fost înregistrată, sub nr. x/236/2015, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 10578 din 03 august 2009 emisă de Agenția pentru Serviciile Societăților Informaționale.
Contestatoarea A. a arătat că la data de 02 februarie 2015 a primit de la B. încheierea de încuviințare a executării silite, la cererea creditoarei Agenția pentru Agenda Digitala a României, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare, toate din data de 30 decembrie 2014, precum și titlul executoriu, Decizia nr. 10578 din 03 august 2009 emisa de Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.
2.1. Prin Sentința civilă 3473 din 9 iunie 2015, Judecătoria Giurgiu a admis excepția necompetenței teritorială a Judecătoriei Giurgiu și a dispus trimiterea dosarului către Curtea de Apel București.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Giurgiu a reținut că, prezenta acțiune reprezintă o contestație împotriva titlului executoriu - Decizia nr. 10578 din 03 august 2009, emisă de intimata Agenția pentru Agenda Digitală a României, o autoritate publică centrală.
A reținut incidența dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
2.2. Prin Sentința nr. 1364 din data de 21 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
S-a dispus declinarea competenței soluționării cauzei privind pe contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Agenția pentru Agenda Digitală a României, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca instanță competentă să soluționeze conflictul.
Pentru a pronunța această decizie s-a reținut că incidența dispozițiilor art. 172 C. proc. fisc. și Decizia nr. XIV din 5 februarie 2007 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit cărora în cazul executării silite, competența revine instanței de drept comun
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență:
Argumente de fapt și de drept relevante.
Prin acțiunea formulată pe rolul Judecătoriei Giurgiu, contestatoarea A., în baza art. 172 și art. 174 alin. (4) C. proc. fisc., a formulat contestație la executare împotriva Deciziei nr. TC 10578 din 3 august 2009 prin care președintele Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de plată a sumei de 1785 lei, reprezentând tarif de acces în S.E.A.P., precizat și în factura nr. 22237 din 3 august 2009.
În mod greșit Judecătoria Giurgiu a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 554/2004 apreciind că obiectul prezentei cauze îl reprezintă o contestație formulată împotriva unor acte administrativ-fiscale, în sensul legii contenciosului administrativ, emise de autorități publice centrale.
Astfel cum corect a observat Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, A. a înțeles să învestească Judecătoria Giurgiu cu o contestație împotriva executării silite demarate împotriva sa în Dosarul de executare silită nr. 1192/2014 al B.
Or, potrivit dispozițiilor art. 172 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, contestația împotriva titlului de creanță devenit executoriu se introduce la instanța judecătoreasca competenta, care, raportat la prevederile art. 651 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ. este judecătoria de la sediul debitorului.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Agenda Digitală a României în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 septembrie 2016.
Procesat de GGC - GV