ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 80/2017

Decizia nr. 80/2017

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și  Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 23 decembrie 2016, contestatorul A. a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea Hotărârii Secției pentru Judecători din cadrul B. din data de 14 noiembrie 2016, prin care s-a dispus suspendarea sa din funcția de judecător, până la soluționarea Dosarului nr. x/1/2016 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect contestație împotriva Hotărârii Plenului B. nr. 1127/2016.

În esență, contestatorul a arătat că măsura suspendării sale din funcție afectează interesele sale, cât și ale instanței la care activează.

Menționează că Plenul B. în ședința din 14 noiembrie 2016 a stabilit că Hotărârea Plenului B. nr. 1127/2016, de respingere a solicitării sale de menținere în funcție după împlinirea vârstei de 65 de ani, nu este susceptibilă de executare.

Cazurile de suspendare din funcție sunt limitativ prevăzute de art. 62 din Legea nr. 303/2004, astfel că hotărârea a cărei suspendare o solicită este nulă de drept.

În drept, a invocat dispozițiile art. 997 și urm. C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul B. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială ca inadmisibilă, în raport cu obiectul cererii de ordonanță președințială și cu dispozițiile speciale ale art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

În subsidiar, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii;

Înalta Curte reține că, prin reglementarea procedurii ordonanței președințiale, s-a avut în vedere necesitatea soluționării în regim de urgență a unor litigii care, dacă ar urma calea procedurii de drept comun (datorită formalismului exagerat), ar putea asigura rămânerea fără obiect a cauzei sau ar conduce la diminuarea semnificativă a importanței acestuia.

Cât privește domeniul de aplicare, în literatura juridică s-a opinat că procedura ordonanței președințiale își găsește - de principiu - aplicare în orice materie, câtă vreme legea nu a stabilit pentru respectiva materie o procedură specială, exclusivă.

Prin soluția adoptată în ședința judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 28 octombrie 2013 (publicată pe site-ul Înaltei Curții de Casație și Justiție, în secțiunea Secția de contencios administrativ și fiscal - Soluții de principiu și de unificare a practicii judiciare), s-a statuat că este inadmisibilă cererea de ordonanță președințială care vizează suspendarea executării actului administrativ, justificat de existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie reprezentată de dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În ipoteza altor litigii decât cele care vizează suspendarea executării actului administrativ, compatibilitatea cererii de ordonanță președințială cu specificul raporturilor de contencios administrativ se apreciază de către instanță în virtutea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, secția de contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți, prin hotărârile pronunțate în această materie, a reținut că, în materia contenciosului administrativ, pe aspectul normei de drept aplicabile în materia suspendării executării actelor administrative, ordonanța președințială nu-și găsește aplicarea.

Pentru aceste considerente, avându-se în vedere natura actului ce se solicită a fi suspendat, care este un act administrativ, precum și dispozițiile legale aplicabile în aceasta materie, respectiv dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ (care reglementează cazurile de suspendare a executării actului administrativ, condițiile de admisibilitate ale cererii de suspendare formulate, precum și procedura de soluționare și calea de atac exercitată), Înalta Curte apreciază că prezenta cerere de ordonanță președințială este inadmisibilă, motiv pentru care cererea contestatorului va fi respinsă ca atare.

PENRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea contestatorului A. de ordonanță președințială privind suspendarea executării Hotărârii Secției pentru Judecători din cadrul B. din 14 noiembrie 2016, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2017.