ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2607/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2607/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2607/2016
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/54/2015 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Guvernul României, ca pe calea procedurală a ordonanței președințiale, prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, tratamentul cu x (denumirea comercială y) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința nr. 260/2015 din 10 iunie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății; a respins, de asemenea, excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate; respingând și cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca nefondată.
Cererea de recurs
Împotriva Sentinței nr. 260 din 10 iunie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., precizând că va depune motivele de recurs după comunicarea sentinței.
Procedura derulată în recurs
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 15 martie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părțile nu și-au exprimat punctul de cu privire la concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând cererea de recurs, se constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., respectiv nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor și nici pe cele prevăzute la art. 486 alin. (2) C. proc. civ.; recurentul nedepunând nici dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei.
Astfel, sentința recurată a fost comunicată recurentului-reclamant la data de 17 iunie 2015, așa cum rezultă din procesul-verbal de înmânare (din dosarul de fond); declarația de recurs a fost înregistrată la data de 11 iunie 2015 (dosar recurs) și nici până la acest moment nu au fost depuse motivele de recurs, deși, prin Rezoluția din data de 2 noiembrie 2015 (dosar recurs) s-a dispus în sarcina recurentului obligația de "a depune motivele de recurs și dovada formulării acestora în termenul prevăzut de art. 1000 alin. (1) C. proc. civ. precum și de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei"; dispoziții aduse la cunoștință recurentului-reclamant atât la domiciliul legal din Craiova, județ Dolj (conform procesului-verbal de înmânare din data de 13 noiembrie 2015, dosar recurs) cât și la domiciliul ales al avocatului ce a declarat recursul - av. B. (conform procesului-verbal de înmânare din data de 4 decembrie 2015, dosar recurs).
Or, potrivit dispozițiilor art. 487 alin. (1) C. proc. civ.:
"Art. 487 - (1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs ..."
Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".
În cauza de față, recurentul A. nu și-a motivat demersul procesual, formulând doar declarație de recurs, cu mențiunea că va depune motivele de recurs după comunicarea sentinței.
Or, lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul constituie neîndeplinirea unei obligații legale, cu caracter imperativ, cea instituită de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același cod.
Cum dispoziția imperativă a legii nu a fost îndeplinită și nu s-au ivit motive de ordine publică care să fie puse în discuția părților, conform art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, completul de filtru va anula recursul, constatând că acesta este nemotivat; decizia urmând a fi comunicată părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 260/2015 din data de 10 iunie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în Camera de consiliu, astăzi, 13 octombrie 2016.
Procesat de GGC - CL