ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1971/2016

Decizia nr. 1971/2016

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 2438 din 11 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 3751 din 27 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut, în esență, că, în speță, sunt întrunite condițiile cumulative impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea recurentului-pârât de colaborator al Securității, sub acest aspect prezentând relevanță Notele informative furnizate în anul 1977, după încheierea angajamentului de colaborator în martie 1975, care se referă la atitudini potrivnice regimului comunist, iar din observațiile Notei informative din 19 iulie 1979 reiese că persoana urmărită a fost avertizată de organele de securitate pentru manifestări și comentarii ostile.

Împotriva acestei decizii, recurentul A. a formulat cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia și desființarea deciziei atacate.

În motivarea cererii, revizuentul a invocat, în esență, caracterul ilegal al mijloacelor de probă care au stat la baza trimiterii sale în judecată și caracterul politic al O.U.G. nr. 24/2008, aducând critici ample acestui act normativ.

De asemenea, a arătat că este revoluționar, luând parte la Victoria Revoluției din decembrie 1989 în calitate de muncitor.

Totodată, revizuentul a reluat criticile din recurs, făcând referire la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ. și la faptul că i-au fost încălcate mai multe drepturi, citând Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 14 și art. 17) și Constituția României (art. 16 și art. 53)

Prin cererea intitulată,, cerere reconvențională,, și prin concluziile scrise depuse la dosar, revizuentul a reiterat criticile formulate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, adică atunci când se examinează raportul juridic dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză.

Analizând Decizia nr. 2438 din 11 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, se reține că instanța de recurs a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul A., menținând astfel soluția primei instanțe de admitere a acțiunii reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și de constatare a calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.

Așa fiind, rezultă că decizia instanței de recurs vizată de revizuent nu evocă fondul și, prin urmare, cererea de revizuire este inadmisibilă.

Or, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decât cea existentă.

Revizuirea, cale extraordinară de atac de retractare, a fost concepută de legiuitor, pentru îndreptarea erorilor de fapt, iar nu de drept, în situațiile în care sunt îndeplinite condițiile expuse la art. 509 C. proc. civ.

Or, din expunerea motivelor cererii de revizuire, se observă că aceasta a fost concepută ca un veritabil recurs împotriva deciziei pronunțate de instanța de recurs ceea ce, de asemenea, este inadmisibil.

Altfel spus, revizuentul urmărește o reevaluare a argumentelor părților din stadiul procesual al recursului, adică valorificarea unui recurs la recurs, ceea ce nu poate fi acceptat.

În fine, în ceea ce privește cererea reconvențională depusă la dosar, se reține că aceasta poate fi formulată doar în condițiile art. 209 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2438 din 11 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM