ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.10.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2424/2016

HOTĂRÂRE
05.10.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2424/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 2424/2016

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 19 septembrie 2014, reclamanta C.N.P.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P., anularea Deciziei nr. 113 din 28 martie 2014 de soluționare a contestației, anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 4 februarie 2013 și restituirea sumei de 593,13 RON.

Prin Sentința civilă nr. 3.524 din 18 decembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta C.N.P.P., în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în vederea recuperării diferenței de creanță de 593,13 RON fără TVA, cauzate de o eroare de calcul, a fost emisă Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 4 februarie 2014 în cuprinsul căreia nu s-au reținut în sarcina reclamantei alte nereguli, menținându-se în integralitate concluziile activității de verificare redate în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 2 octombrie 2013.

Criticile reclamantei nu au privit însă activitatea de reverificare a modului de calcul al creanței bugetare, permisă expres de art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, ci chiar neregula în sine.

Împotriva Sentinței civile nr. 3.524 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta C.N.P.P. invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat în esență următoarele:

- Nota de constatare din 4 februarie 2014 este emisă în scopul rectificării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 2 octombrie 2013 întocmită în baza constatărilor, concluziilor și recomandărilor Autorității de Audit.

- prima instanță învestită cu judecarea cauzei de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, neanalizând cererea de chemare în judecată prin prisma celor prezentate și interpretând în mod greșit că instituția reclamantă trebuia să solicite rectificarea modului de calcul.

- este injustă sancționarea de două ori a beneficiarului proiectului, în speță C.N.P.P., pentru aceeași neregulă constatată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod corect instanța de fond a luat act de faptul că, Nota de constatare din 4 februarie 2014 nu vizează reluarea activității de control ci numai îndreptarea unei erori de calcul.

Raportul asupra admisibilității recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2) - (3) C. proc. civ., a fost comunicat părților în baza Încheierii din data de 19 aprilie 2016, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin Încheierea din 14 iunie 2016, completul de filtru a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, în condiții de contradictorialitate, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoare:

Recurenta-reclamantă C.N.P.P. a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva M.D.R.A.P. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei nr. 113 din 28 martie 2014 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 4 februarie 2013.

Prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantă, iar aceasta a formulat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, prima instanță aplicând în mod corect dispozițiile legale.

Astfel, prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 22 octombrie 2013 s-a stabilit o creanță bugetară în valoare de 11.269,47 RON, prin raportare la suma rămasă din deducerea creanței bugetare recuperate ca urmare a Notei de stabilire a corecției financiare din 21 mai 2012 pentru Contractul de servicii din 7 noiembrie 2011.

Nota de constatare din 2 octombrie 2013 a fost contestată de către recurenta-reclamantă, formând obiectul Dosarului nr. x/2/2014 al Curții de Apel București care, în prezent, este înregistrat în recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În urma unor verificări ale Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, s-a procedat la reverificarea sumelor plătite către C.N.P.P., și s-a constatat o eroare de calcul în sensul că, în loc să se aplice corecția de 10% la valoarea Contractului de servicii din 7 noiembrie 2011 încheiat cu I.R.E.S., din care să se deducă corecția de 5% aplicată deja aceluiași contract, s-a aplicat o corecție de 5% la valoarea contractului rămasă după deducerea corecției inițiale de 5%, iar prin acest mod de calcul corecția de 5% a fost aplicată unei baze de calcul mai mici.

Pentru îndreptarea acestei erori și pentru recuperarea diferenței de 593,13 RON fără TVA a fost emisă Nota de constatare din 4 februarie 2014, fără a se reține în sarcina C.N.P.P. alte nereguli sau încălcări ale prevederilor legislației în materia achizițiilor publice, menținându-se în integralitatea lor verificările, motivarea în fapt și în drept, concluziile activității de verificare, precum și valoarea corecției financiare, stabilite prin Nota de constatare din 2 octombrie 2013.

Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și /sau a fondurilor publice naționale aferente - acestora, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.

Față de situația de fapt prezentată și cu aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte reține că prin Nota de constatare ce face obiectul litigiului de față, intimata pârâtă nu a făcut altceva decât să îndrepte o eroare de calcul.

Recurenta susține în mod nefondat că a fost sancționată de două ori pentru aceeași neregulă, întrucât așa cum am arătat mai sus prin ambele metode de calcul, procentul corecției financiare aplicate pentru neregulile reținute în Nota de constatare din 2 octombrie 2013 era același - 5%, doar baza asupra căreia se aplica a fost modificată.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta C.N.P.P. împotriva Sentinței nr. 3.524 din 18 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat, în cauză nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Respinge recursul declarat de reclamanta C.N.P.P. împotriva Sentinței nr. 3.524 din 18 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 octombrie 2016.

Procesat de GGC - N

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-10-04
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2412/2016
Decizia nr. 2412/2016 Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Ape
ÎCCJ 2017-06-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2464/2017
Decizia nr. 2464/2017 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Acțiunea judiciară; Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fi
ÎCCJ 2014-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3691/2014
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta U.A.T. Oraș N. a solicitat în
ÎCCJ 2014-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3691/2014
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta U.A.T. Oraș N. a solicitat în
ÎCCJ 2016-04-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1139/2016
regula trebuia încadrată la pct. 1.2 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 pentru care corecția financiară este de 25% din valoarea contractului în cauză. Ca atare, actul de stabilire a corecției financiare este lovit de nulitate absolută, cu con
Sursă