ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2039/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2039/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2039/2016
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii și hotărârea supusă revizuirii
Prin Sentința civilă nr. 4715 din 30 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/212/2008* al Tribunalului Cluj s-a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. 6/2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Constanța, privind pe reclamantul Primarul Comunei A., și pe pârâții SC B. SRL și Președintele Consiliului Județean Constanța.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primarul Comunei A., admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii recurate, și, pe cale de consecință, admiterea excepției de nelegalitate a Autorizației de Construire nr. 6 din 26 februarie 2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Constanța în beneficiul B. SRL, cu cheltuieli de judecata constând în onorariu avocat în toate fazele procesuale.
Prin Decizia nr. 3265 din 15 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de recurentul Primarul Comunei A., împotriva Sentinței civile nr. 4715, pronunțată la data de 30 iunie 2014 în Dosarul nr. x/212/2008* al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Cererea de revizuire
Împotriva acesteia decizii a formulat cerere de revizuire Primarul Comunei A., criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii, revizuentul a susținut în esență că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru a formula cererea de revizuire, având în vedere că există două decizii irevocabile pronunțate de instanțe diferite, contradictorii, întrucât printr-o hotărâre judecătorească este admisă excepția de nelegalitate a autorizației de construcție nr. 6/2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Constanța, iar prin cea de-a doua hotărâre este respinsă excepția de nelegalitate a aceleiași autorizații.
În acest sens, revizuentul a arătat că prin Decizia civilă nr. 3379 din 1 octombrie 2012 pronunțată de către Curtea de Apel București în Dosarul nr. y/118/2010 au fost admise recursurile formulate, s-a casat Sentința nr. 5 din 22 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Călărași, iar în rejudecare s-a admis excepția de nelegalitate a Autorizației de construcție nr. 6/2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Constanța.
De asemenea, revizuentul a arătat că prin Decizia nr. 3639/2013 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/212/2008 s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
În rejudecare, Tribunalul Cluj, prin Sentința nr. 4715 din 30 iunie 2014 a respins excepția de nelegalitate a Autorizației de construcție nr. 6/2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Constanța, iar prin Decizia nr. 3265 din 15 aprilie 2015 Curtea de Apel Cluj a respins recursul formulat împotriva sentinței menționate.
Prin urmare, revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, anularea Deciziei nr. 3265 din 15 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/212/2008 și menținerea Deciziei nr. 3379 din 1 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. y/118/2010.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii
Examinând cererea în condițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte de Casație și Justiție constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuent pentru următoarele motive.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.
Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii, potrivit dispozițiilor art. 326 pct. (3) C. proc. civ.
Potrivit art. 322 pct. 7 „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere […] dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs”.
Sub aspectul motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., instanța reține că invocarea acestuia presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
să existe hotărâri definitive contradictorii;
hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină. Ca atare, trebuie reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză care sunt elementele lucrului judecat;
hotărârile să fie date în dosare diferite;
în al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei. Dacă instanța sesizată cu cea de-a doua acțiune a respins excepția autorității de lucru judecat, această apărare nu mai poate fi reiterată pe calea revizuirii, deoarece s-ar opune tocmai puterea de lucru judecat a hotărârii date asupra primei acțiuni;
să se ceară anularea celei de a doua hotărâri.
Condițiile menționate trebuie să fie îndeplinite cumulativ, întrucât neîndeplinirea uneia dintre condiții duce la respingerea cererii de revizuire întemeiată pe motivul respectiv.
În jurisprudență și doctrină s-a reținut că pentru a fi aplicabil motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7, „este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat”. (G. Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedură civilă, adnotat, ediția a 2-a, Ed. Hamangiu, București, 2007, p.735).
Or, astfel cum s-a arătat anterior, rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 3379 din 1 octombrie 2012 pronunțată de către Curtea de Apel București în Dosarul nr. y/118/2010 s-a admis recursurile formulate de recurenții-pârâți Președintele Consiliului Județean Constanța, SC C. SA și SC B. SRL, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Primarul Comunei A., s-a casat sentința atacată și s-a admis excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. 6/2008 emisă de pârâtul Președintele Consiliului Județean Constanța.
Prin Decizia nr. 3265 din 15 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de recurentul Primarul Comunei A., împotriva Sentinței civile nr. 4715, pronunțată la data de 30 iunie 2014 în Dosarul nr. x/212/2008*, sentință prin care Tribunalul Cluj a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. 6/2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Constanta, privind pe reclamantul Primarul Comunei A., și pe pârâții SC B. SRL și Președintele Consiliului Județean Constanța.
Înalta Curte constată că nu pot fi reținute susținerile revizuentului cu privire la încălcarea autorității de lucru judecat, întrucât prin hotărârile pretins contradictorii invocate s-a soluționat o excepție de nelegalitate, iar excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare care trebuie cercetat în concret, în fiecare caz în parte, în litigiul în care este invocată. Prin urmare, sancțiunea în cazul în care o instanță a constatat nelegalitatea unui act administrativ individual, constă în faptul că instanța în fața căreia s-a invocat excepția de nelegalitate va proceda la judecarea cauzei fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constată.
Așadar, în cauză nu poate fi reținută puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 3379 din 1 octombrie 2012 pronunțată de către Curtea de Apel București în Dosarul nr. y/118/2010 față de soluția pronunțată prin Decizia nr. 3265 din 15 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/212/2008.
Înalta Curte constată că în cauză, în privința celor două hotărâri judecătorești nu există identitate de părți, motiv pentru care, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ, întrucât deși obiectul judecății este același, totuși litigiile s-au purtat între părți parțial diferite, consecința fiind aceea că instanțele au avut în vedere considerente diferite și s-au pronunțat asupra unor apărări diferite.
Înalta Curte reamintește că excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare care trebuie cercetat în concret, în fiecare caz în parte, în litigiul în care este invocată, instanța în fața căreia s-a invocat excepția de nelegalitate procedând la judecarea cauzei fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
În realitate, în cauză revizuentul, raportându-se la temeiul de drept invocat, își manifestă nemulțumirea față de soluția Curții de Apel Cluj, ceea ce nu poate face obiectul unei cereri de revizuire.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata SC B. SRL, se constată că această excepție este întemeiată, având în vedere că SC B. SRL nu a fost parte în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, motiv pentru care Înalta Curte admite excepția lipsei calității procesuale pasive a SC B. SRL, respingând cererea de revizuire formulată în contradictoriu cu intimata SC B. SRL, pentru lipsa calității sale procesuale pasive.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 322 pct. 2 și 7 cu referire la art. 326 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Primarul Comunei A. împotriva Deciziei nr. 3265 din 15 aprilie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., obligă revizuentul Primarul Comunei A. la plata sumei de 992 RON cu titlul de cheltuieli de judecată către intimatul Președintelui Consiliului Județean Constanța, precum și la plata sumei de 1.000 de RON către intimata SC B. SRL cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata SC B. SRL.
Respinge cererea de revizuire formulată în contradictoriu cu intimata SC B. SRL, pentru lipsa calității sale procesuale pasive.
Admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire.
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire îndreptată împotriva Deciziei nr. 3265 din 15 aprilie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2012/2008*.
Obligă revizuentul Primarul Comunei A. la plata sumei de 992 RON cu titlul de cheltuieli de judecată către intimatul Președintelui Consiliului Județean Constanța, precum și la plata sumei de 1.000 de RON către intimata SC B. SRL cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, astfel cum a fost redus potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 iunie 2016.
Procesat de GGC - LM