ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1551/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1551/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1551/2017
Asupra cererii de față, constată următoarele
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 25 august 2017, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 2230 din data de 6 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, susținând că aceasta este potrivnică deciziei civile nr. 3098 din 08 iunie 2016 și deciziei civile nr. 5931 din 18 noiembrie 2016, ambele pronunțate de Curtea de Apel București.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Examinând cererea de revizuire, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) cu referire la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este tardivă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce succed.
Cererea de revizuire este îndreptată împotriva deciziei nr. 2230 din data de 6 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, revizuentul susținând că aceasta este potrivnică deciziei civile nr. 3098 din 08 iunie 2016 și deciziei civile nr. 5931 din 18.11.2016, ambele pronunțate de Curtea de Apel București.
Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi exercitată în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
În speță, ultima hotărâre dintre cele pretins potrivnice, respectiv decizia civilă nr. 2230 din data de 6 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, este o hotărâre pronunțată în soluționarea apelului în cadrul unui litigiu de asigurări sociale, care are caracter definitiv, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. Potrivit art. 634 alin. (2) din același cod, data rămânerii definitive a acestei hotărâri este data pronunțării, nu data comunicării către revizuent.
În raport de data pronunțării hotărârii supusă revizuirii - 6 aprilie 2017, termenul legal de pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise pentru termenele statornicite pe luni de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 6 mai 2017.
Cererea de revizuire a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct 8 C. proc. civ., respectiv la data de 24 august 2017 (data expedierii prin poștă), astfel cum rezultă din plicul aflat la dosar.
Art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevede: „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”.
Articolul invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespecîării termenelor prevăzute de lege.
Așa fiind, Înalta Curte urmează să dispună respingerea cererii de revizuire ca tardivă, făcând astfel aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 2230 din data de 6 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2017.