ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 168/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 168/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia nr. 168/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Nord Vest a solicitat: anularea deciziei privind soluționarea contestației nr. 4319 din 05 decembrie 2016, emisă de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest, prin care s-a respins ca lipsită de obiect contestația reclamantei, înregistrată sub nr. 4093 din 14 noiembrie 2016, formulată împotriva procesului-verbal nr. 3693 din 10 octombrie 2016; anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr. 3727 din 12 octombrie 2016, transmis sub nr. 3742 din 13 octombrie 2016, 1190/ccjn din 13 octombrie 2016; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedura, în temeiul art. 453 C. proc. civ.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.
Prin Sentința civilă nr. 4518 din 04 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj și a fost declinată competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Nord Vest în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, a reținut în esență că Autoritatea de Management este organism public desemnat de Statul Membru pentru a gestiona un Program Operațional, responsabilă de implementarea corectă a acestuia, motiv pentru care în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr 554/2004 coroborat cu art. 132 alin. (3) C. proc. civ.
Prin Sentința civilă nr. 3509 din 03 noiembrie 2017 Curtea de Apel Cluj a admis excepția necompetenței materiale invocată în cauză și a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Cluj a reținut că O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Nord Vest se înfățișează ca o autoritate publică asimilată autorităților locale, astfel încât nu sunt incidente dispozițiilor art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 14, 15 din Legea 554/2004, ci cele ale art. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice locale, se soluționează în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Verificând cauza, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Din actele dosarului rezultă că obiectul judecății îl reprezintă anularea deciziei privind soluționarea contestației, nr. 4319 din 05 decembrie 2016, emisă de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest, prin care s-a respins ca lipsită de obiect contestația reclamantei.
Dispozițiile legale incidente sunt cele prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel" și de
Art. 10 alin. (1
1
) "Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."
Legiuitorul a atribuit competența de soluționare curților de apel numai cererilor care vizează acte administrative emise de autorități publice centrale, în legătură cu finanțarea sumelor nerambursabile, în cazul acestora competența fiind atribuită indiferent de valoarea obiectului acțiunii, având deci prioritate criteriul rangului autorității emitente a actului, față de cel referitor la valoarea obiectului acțiunii.
În cauza de față, pentru stabilirea instanței competentă teritorial și material să soluționeze cererea formulată de reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Nord, trebuie avute în vedere dispozițiile imperative ale art. 10 din Legea nr. 554/2004 care structurează competența specială a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce privește soluționarea în primă instanță a acțiunilor având ca obiect actele lato sensu ale autorităților publice.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."
Prin urmare, Înalta Curte reține că în cauza de față determinant pentru stabilirea instanței competente este rangul autorității care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice.
Totodată, se constată, în acord cu concluziile Curții de apel, că în ședința de unificare a practicii din data de 19 octombrie 2015 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a adoptat următoarea soluție de principiu: "În litigiile având ca obiect deciziile de soluționare a contestațiilor, atacate în temeiul art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, instanța competentă se determină în raport cu prevederile art. 10 alin. (1) și (1
1
) din Legea nr. 554/2004, după cum urmează: 1. conform art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004, cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel; 2. conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice locale, se soluționează în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.
În raport de toate aceste împrejurări, constatând că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea unui act administrativ emanând de la o autoritate publică locală/regională, Înalta Curte prin raportare la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, urmează a constata că din punct de vedere material, competent în soluționarea cauzei este tribunalul.
Pentru aceste motive, va fi stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Nord Vest, în favoarea Tribunalului Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - CT