ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2965/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 13 decembrie 2013, reclamanta SC A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, anularea Procesului-verbal nr. 7 din 14 noiembrie 2013 încheiat de Comisia de soluționare a contestațiilor cu privire la organizarea licitației privind imobile aflate în administrarea pârâtei.

Prin Sentința nr. 1283 din 24 aprilie 2014, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtă, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Încheierea de ședință din 17 noiembrie 2014 Curtea de Apel București a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și lipsei de interes, invocate de pârâta RAAPPS.

Prin Sentința nr. 887 din 27 martie 2015, a admis acțiunea și a anulat Procesul-verbal nr. 7 din 14 noiembrie 2013 încheiat de Comisia de soluționare a contestațiilor cu privire la organizarea licitației privind imobile aflate în administrarea pârâtei.

Împotriva acestei sentințe, pârâta Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat - RA a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În cuprinsul recursului, recurenta a criticat și soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive, apreciind că actul a fost emis de o altă entitate, Secretariatul General al Guvernului prin Comisia de soluționare a contestațiilor.

În ceea ce privește actul atacat, Procesul-verbal nr. 7 din 14 noiembrie 2013 încheiat de Comisia de soluționare a contestațiilor, a arătat recurenta că intimata-reclamantă a luat cunoștință de rezultatul procedurii de vânzare prin comunicarea și semnarea Notei întocmite la sediul sucursalei de reprezentare și protocol Neptun la data de 28 octombrie 2013. Contestația a fost formulată la data de 4 noiembrie 2013, cu depășirea termenului prevăzut de art. 9 din O.U.G. nr. 101/2011 modificată și completată prin O.U.G. nr. 15/2013.

Astfel, Comisia de soluționare a contestațiilor a constatat ca fiind tardiv introdusă contestația formulată de SC A. SA, fiind vorba despre o eroare materială în ceea ce privește soluția comisiei de respingere a contestației ca inadmisibilă.

A mai arătat recurenta-pârâtă, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor legale cu privire la procedura de organizare a licitației cu strigare din 28 octombrie 2013, că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 1, art. 14 și ale art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 101/2011, potrivit cărora imobilele care au situația juridică clarificată și nu sunt grevate de sarcini pot fi vândute iar cele care au situația juridică neclarificată, pot fi vândute numai după clarificarea situației juridice a acestora.

Procedura de vânzare a imobilului a fost suspendată avându-se în vedere apariția unei situații noi, de natură a prejudicia relațiile contractuale stabilite între părți, și, prin urmare, situația juridică a imobilului, prin existența unor potențiale litigii cu privire la acesta.

Intimata-reclamantă SC A. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A arătat intimata că este legală respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, față de prevederile art. 9 din O.U.G. nr. 101/2011, care prevăd că este desemnată o comisie prin Ordin al Secretarului General al Guvernului care, însă, soluționează contestația în numele RAAPPS și ale art. 5 din același act normativ, care dispun cu privire la operațiunile pe care le efectuează aceasta. De asemenea, RAAPPS a emis actul administrativ contestat, Nota din 28 octombrie 2013, astfel că și Procesul-verbal din 14 noiembrie 2013, de soluționare a contestației formulate împotriva notei, a fost emis în numele și pentru RAAPPS.

A mai apreciat intimata-reclamantă că este legală soluția de anulare a procesului-verbal, pentru că a fost respectat termenul legal de formulare a contestației prevăzut de art. 9 din O.U.G. nr. 101/2011, care se calculează pe zile libere.

Nu este întemeiat nici motivul de recurs prin care se susține că respingerea, ca inadmisibilă, a contestației ar fi o eroare materială, în mod corect reținând instanța de fond că soluția pronunțată de comisie apare ca fiind în afara legii și că soluția de respingere a contestației ca inadmisibilă nu este motivată în fapt și în drept.

A mai opinat intimata că este neîntemeiat și motivul de recurs privind încălcarea art. 1, 13 și 14 din O.U.G. nr. 101/2011, dispoziții legale care nu sunt cuprinse în actele administrative contestate și care nu au făcut obiectul cercetării judecătorești în primă instanță.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin Încheierea din 27 aprilie 2017, Completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

4.2.1. Preliminar, se reține că alegațiile recurentei-pârâte referitoare la lipsa calității procesuale pasive, formulate prin cererea de recurs, și cele privind lipsa de interes, iterate prin răspunsul la întâmpinare, nu vor face obiectul analizei instanței de control judiciar, cererea de recurs vizând Sentința nr. 887 din 27 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepțiile lipsei calității procesuale pasive și lipsei de interes a acțiunii au fost soluționate prin Încheierea de ședință din 7 noiembrie 2014, încheiere care nu a făcut obiectul cererii de recurs.

4.2.2. Înalta Curte constată că obiectul acțiunii cu care a fost învestită prima instanță îl constituie anularea Procesului-verbal nr. 7 din 14 noiembrie 2013 prin care Comisia de soluționare a contestațiilor a respins contestația formulată de SC A. SA împotriva Notei încheiate la data de 28 octombrie 2013 de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Prin Nota din data de 28 octombrie 2013, încheiată de RAAPPS - Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Neptun cu privire la licitația deschisă cu strigare din data de 28 octombrie 2013, privind vânzarea imobilului din Neptun, județul Constanța, s-a consemnat faptul că "Procedura de licitație deschisă cu strigare nu a avut loc".

Aspect necontestat, această notă a fost comunicată intimatei-reclamante SC A. SA, participant la licitație, la data de 28 octombrie 2013, ora 14.00, iar societatea a formulat contestație împotriva acestei note la data de 4 noiembrie 2013, înregistrată la RAAPPS sub nr. 12871 din 4 noiembrie 2013.

Potrivit art. 9 din O.U.G. nr. 101/2011, "Contestațiile referitoare la desfășurarea procedurii de vânzare se pot depune în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării rezultatului licitației deschise cu strigare și se soluționează în termen de 10 zile lucrătoare de către o comisie desemnată prin ordin al secretarului general al Guvernului."

În cauză, rezultatul licitației deschise cu strigare a fost anunțat la data de 28 octombrie 2013, iar contestația SC A. SA a fost depusă la data de 4 noiembrie 2013.

Înalta Curte, contrar susținerilor intimatei-reclamante, constată că termenul pentru depunerea contestației, calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 1 noiembrie 2013.

La calculul termenului nu s-a luat în considerare ziua anunțării rezultatului licitației (respectiv ziua în care începe să curgă termenul - 28 octombrie 2013), ci ziua următoare, 29 octombrie 2013, și nici ziua în care acesta s-a împlinit (respectiv a treia zi, 31 octombrie 2013), ci ziua următoare, 01 noiembrie 2013.

De asemenea, zilele de 29 octombrie, 30 octombrie și 31 octombrie (cele 3 zile care compun termenul legal) au fost și zile lucrătoare (marți, miercuri și joi), astfel cum prevede art. 9 din O.U.G. nr. 101/2011.

Prin urmare, prima instanță, apreciind că reclamanta a depus contestația în termen legal, a aplicat greșit dispozițiile O.U.G. nr. 101/2011 care privesc calculul termenului pentru depunerea contestațiilor referitoare la desfășurarea procedurii de vânzare, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4.2.3. În ceea ce privește soluția din Procesul-verbal nr. 7 din 14 noiembrie 2013, de respingere a contestației ca inadmisibilă, Înalta Curte apreciază că este vorba despre o eroare materială, avându-se în vedere motivarea Comisiei de soluționare a contestației consemnată în cuprinsul procesului-verbal, care face referire la termenul de 3 zile lucrătoare pentru depunerea contestației, reținându-se că "Față de cele prezentate, Comisia constată ca fiind tardiv introdusă contestația formulată de SC A. SA cu privire la desfășurarea licitației deschise cu strigare organizate în data de 28 octombrie 2013 (..)". De altfel, soluția Comisiei a fost întemeiată pe art. 9 din O.U.G. nr. 101/2011, articol care, după cum s-a reținut anterior, reglementează termenul de depunere a contestației.

4.2.4. Reținându-se a fi corectă soluția pronunțată prin procesul-verbal contestat, nu vor mai fi analizate susținerile recurentei și ale intimatei cu privire la cele constatate de prima instanță față de îndeplinirea condițiilor legale de organizare a licitației cu strigare programată la data de 28 octombrie 2013 pentru vânzarea imobilului din Stațiunea Neptun, județul Constanța.

4.3. Soluția instanței de recurs

Față de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Patrimoniului Protocolului de Stat împotriva Sentinței nr. 887 din 27 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM