ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1812/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 06 februarie 2017, în Dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, petentul A. a solicitat reexaminarea încheierii din Camera de Consiliu de respingere a acordării ajutorului public judiciar pronunțată de instanță la data de 23 ianuarie 2017 în Dosarul nr. x/2015, precum și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 6, 8, 15 din O.U.G. nr. 51/2008, a Legii nr. 448/2006, art. 25, art. 200 C. proc. civ., pe motiv că aceste articole încalcă normele de la art. 1, 11 și 20 din Constituție, respectiv principiul previzibilității legii, a dreptului liber la justiție, iar persoanele cu handicap nu își au precizate clar drepturile.

Prin încheierea de ședință din data de 27 februarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal:

- a admis în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petentul A. și a dispus sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 51/2008 prin raportare la dispozițiile art. 1, art. 11, art. 20 din Constituție;

- a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 și art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008, a prevederilor art. 25 din Legea nr. 448/2006 și a prevederilor art. 200 C. proc. civ.

- a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare a încheierii privind respingerea cererii de ajutor public judiciar.

Împotriva încheierii de ședință din data de 27 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs petentul A., solicitând desființarea acestei încheieri și pronunțarea unei soluții de admitere.

În motivarea recursului, recurentul-petent susține că nu a fost citat, iar încheierea atacată a fost pronunțată în camera de consiliu, motiv pentru care apreciază că hotărârea atacată este rezultatul unei greșeli de judecată, respectiv aplicării și interpretării greșite a legii.

Consideră că prima instanță nu a ținut cont de înscrisurile depuse la dosar, deoarece având în vedere faptul că beneficiază de indemnizație de handicap accentuat, gradul II permanent, potrivit Legii nr. 448/2006, este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și a taxelor fiscale, integral, și are acces liber la justiție, sens în care invocă dispozițiile art. 14 și 15 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 51/2008.

Intimata Primăria sectorului 5 București a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția tardivității recursului, cu motivarea că recurentul a formulat prezenta cerere de recurs cu depășirea termenului de 48 de ore de la pronunțare, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

II. Soluția instanței de recurs

În temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., republicat, examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, se constată că deși prin încheierea recurată, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a pronunțat asupra mai multor cereri incidentale, recurentul critică prin calea de atac a recursului de față, doar soluția privind respingerea ca neîntemeiată a cererii de reexaminare, formulată împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de ajutor public judiciar.

Astfel, recurentul A. nu a formulat critici sub aspectul soluției de admitere, în parte, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 51/2008 prin raportare la dispozițiile art. 1, art. 11, art. 20 din Constituție, respectiv a soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 și art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008, a prevederilor art. 25 din Legea nr. 448/2006 și a prevederilor art. 200 C. proc. civ., astfel că aceste soluții nu fac obiectul analizei efectuate de instanța de control judiciar.

În ceea ce privește recursul declarat de petent vizând soluția de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008:

"Art. 15. - (1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.

(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.

(3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere definitivă."

Astfel, conform dispozițiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, citate anterior, încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care se respinge cererea de ajutor public judiciar, este o încheiere definitivă, care nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Înalta Curte reține și că, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speței de față, Înalta Curte constată că încheierea prin care s-a soluționat cererea de reexaminare, formulată împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de ajutor public judiciar este definitivă, nefiind supusă unei căi de atac, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008.

Astfel, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de ajutor public judiciar, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, și anume cererea de reexaminare, care se depune în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 și care urmează a fi soluționată în camera de consiliu de un alt complet. Împotriva modalității de soluționare a cererii de reexaminare nu există deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 coroborat cu art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii de ședință din data de 27 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii de ședință din data de 27 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 mai 2017.

Procesat de GGC - CT