ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1525/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 13 ianuarie 2016 sub nr. 3968/86/2015/a3, petentul A. a solicitat reexaminarea taxei de timbru în cuantum de 20 RON stabilită în dosarul nr. x/2015 având ca obiect reexaminare amendă judiciară, invocând prevederile art. 55 din O.U.G. nr. 80/2013 și Legea nr. 146/1997.

Prin încheierea nr. 7 din 20 ianuarie 2016, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A..

Împotriva încheierii nr. 7 din 20 ianuarie 2016 a Tribunalului Suceava a formulat recurs A..

Prin decizia nr. 381 din 8 martie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de recurs formulată de petentul A., domiciliat în oraș Salcea, județul Suceava, împotriva încheierii nr. 7 din 20 ianuarie 2016 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, ca informă.

Împotriva acestei încheieri, A. a formulat recurs.

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 13 octombrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Recurentul a depus note scrise, în formă olografă, ilizibile cu formulări neclare, lipsite de acuratețe.

5.2 Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 486 alin. (3) teza I din C. proc. civ., republicat

În raport cu dispozițiile art. 457 din C. proc. civ., înainte de a proceda la analiza cererii de recurs, Înalta Curte constată că recursul este inamisibil.

În raport cu dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., se constată că recursul NU a fost timbrat de către recurent, cu suma de 50 RON, conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, în cazul în care recursul privește soluția de respingere a cererii de recuzare, ca inadmisibilă, ori cu 100 RON, în cazul în care se critică soluția pronunțată pe recurs, iar recursul ar fi încadrat în unul din motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., conform art. 24 alin. (1) sau (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

De asemenea, în speța de față, hotărârea atacată cu recurs este o hotărâre definitivă, pronunțată de o instanță de recurs, iar potrivit art. 634 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.

Recursul declarat împotriva unei decizii definitive a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.

Față de această situație și având în vedere dispozițiile art. 457 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, instanța constată că recursul este inadmisibil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (3), art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, constituită în Complet de filtru, va anula recursul formulat, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 381 din 8 martie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în camera de consiliu, astăzi 26 aprilie 2017.