ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3965/2017

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 14 octombrie 2015, sub nr. x/62/2015, urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei prin sentința civilă nr. 1070/CA din 28 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în calitate de reprezentant legal al Asociației B., în curs de înființare, în contradictoriu cu Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Culte, a solicitat:

- Anularea în tot a Adresei nr. R.G.5319 din 26 noiembrie 2014 emisă de Secretariatul de Stat pentru Culte, prin care s-a răspuns plângerii prealabile formulate împotriva Adresei nr. R.G. 4780 din 24 octombrie 2014;

- Obligarea pârâtului la recunoașterea dreptului pretins prin eliberarea unui alt act administrativ, întemeiat și legal, în sensul aprobării cererii reclamantului de acordare a avizului consultativ prevăzut de art. 41 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

La termenul de judecată de la 12.11.2015 instanța a dispus rectificarea citativului, în sensul menționării, în calitate de reclamantă, a Asociației B., iar în calitate de pârât a Secretariatului de Stat pentru Culte.

Prin sentința civilă nr. 3077 din 19 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta Asociația B. (în curs de înființare), prin reprezentant A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatului de Stat pentru Culte, ca neîntemeiată.

Instanta a retinut ca doua dintre motivele de refuz ale emiterii avizului sunt intemeiate respectiv faptul că denumirea asociației nu îndeplinește prevederile art. 41 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 486/2006, care stipulează că denumirea unei asociații religioase nu poate fi identică sau asemănătoare cu cea a unui cult sau a unei alte asociații religioase recunoscute și imprejurarea ca lipsesc semnăturile celor 300 de membri.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond, a formulat recurs reclamanta Asociația B., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței civile recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii reclamantei.

Recurenta-reclamantă critică hotărârea fondului întrucât a interpretat eronat dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 489/2006, art. 7 alin. (3) din O.G. nr. 26/2000, Ordinul Ministrului Justiției nr. 1417/C din 08.06.2006.

Astfel, recurenta consideră că, până la îndeplinirea procedurilor legale de înființare a persoanei juridice, dovada disponibilității denumirii asociației trebuie respectată de autoritățile publice, inclusiv de instanța de judecată, care nu avea dreptul de a o ignora.

De asemenea, recurenta-reclamantă apreciază că între denumirea "Biserica Ortodoxă Română" și denumirea asociației există suficiente diferențe, care să nu permită existența unei confuzii, reluând aspectele prezentate în fața instanței de fond cu privire la elementele componente ale celor două denumiri și asemănările cu denumirile altor asociații și culte recunoscute.

Cât privește reținerile instanței de fond referitoare la lipsa semnăturilor celor 300 de membri, recurenta arată că Actele adiționale completează Actul constitutiv și Statutul Asociației, și între membrii asociați nu există vreo distincție, toți fiind fondatori. Curtea de Apel București a creat o confuzie între cei 303 membri semnatari ai actelor constitutive, pe care îi califică ori fondatori ori asociați, deși Legea nr. 489/2006 nu cuprinde o asemenea distincție.

Prin întâmpinare, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Culte a solicitat respingerea recursului declarat de reclamanta Asociația B. ca nefondat, reiterând apărările de la fondul cauzei.

5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 5 septembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 6 noiembrie 2017, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este fondat.

Persoana fizică A. a depus la Secretariatul de Stat pentru Culte cererea nr. 3553 din 25 iulie 2014, prin care a solicitat, în temeiul Legii nr. 489/2006, O.G. nr. 26/2000 și Ordinelor nr. 2274 din 17 mai 2007 și nr. 15 din 12 martie 2012 ale Secretariatului de Stat pentru Culte, acordarea avizului consultativ privind înființarea unei asociații religioase cu denumirea Asociația B.

Denumirea mai sus menționată a primit dovada disponibilității denumirii în data de 12.12.2013, sub nr. 130751 al Ministerului Justiției, Serviciul comunicare și relații publice, fiind prelungită succesiv, cu termen de valabilitate până la data de 17.06.2015.

De asemenea, Actul constitutiv, completat cu actul aditional nr. 1 și Statutul asociației, completat prin actul aditional nr. 1 au fost autentificate la un birou notarial.

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Culte a emis Adresa nr. R.G. 4780/24.10.2014 prin care a răspuns petentului că nu poate aviza favorabil înființarea Asociației B., pentru următoarele motive:

4.dovada disponibilității denumirii Asociației B. a expirat la 12.09.2014.

Ca răspuns la plângerea prealabilă a petentului, pârâtul a emis Adresa nr. R.G. 5319/26.11.2014, prin care a arătat că se poate acorda avizul consultativ solicitat, deoarece nu au fost remediate cele semnalate:

Actiunea reclamantei Asociația B., reprezentată legal de președinte A., a fost respinsă în considerarea prevederilor art. 41 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 486/ 2006 respectiv ale art. 1 alin. (4) din Ordinul nr. 15 din 12 martie 2012.

Potrivit art. 40 din Legea nr. 489/2006, privind asocierea și dobândirea personalității juridice de către asociațiile religioase:

"

(1) Libertatea religioasă se poate exercita și în cadrul asociațiilor religioase, care sunt persoane juridice alcătuite din cel puțin 300 de persoane, cetățeni români sau rezidenți în România, care se asociază în vederea manifestării unei credințe religioase.

(2) Asociația religioasă dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor religioase, care se instituie la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul."

În continuare, art. 41 din acelasi act normativ dispune:

"

(1) Oricare dintre asociați, pe baza împuternicirii date de ceilalți, poate formula o cerere de înscriere a asociației în Registrul asociațiilor religioase.

(2) Cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente:

a) actul constitutiv, în formă autentică, în care se vor arăta obligatoriu denumirea asociației religioase, care nu poate fi identică sau asemănătoare cu cea a unui cult sau a altei asociații religioase recunoscute, datele de identificare și semnăturile asociaților, sediul, patrimoniul inițial, de cel puțin două salarii brute pe economie, alcătuit din aportul în natură sau în bani al asociaților, precum și primele organe de conducere;

b) mărturisirea de credință proprie și statutul asociației religioase, care trebuie să cuprindă: structura sa de organizare centrală și locală, modul de conducere, administrare și control, modul de înființare și desființare a unităților locale, drepturile și obligațiile membrilor, principalele activități pe care asociația religioasă înțelege să le desfășoare în vederea atingerii scopurilor sale spirituale, alte prevederi specifice asociației religioase respective;

c) actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial;

d) avizul consultativ al Secretariatului de Stat pentru Culte;

e) dovada privind disponibilitatea denumirii, eliberată de Ministerul Justiției."

De asemenea, conform art. 1 alin. (4) din Ordinul nr. 15 din 12 martie 2012 privind procedura de acordare a avizului consultativ de către Secretariatul de Stat pentru Culte pentru înființarea asociațiilor religioase, actul constitutiv va cuprinde semnăturile și elementele de identificare ale cel puțin 300 de membri asociați, cetățeni români sau rezidenți.

1.1.Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte apreciază ca denumirea "Asociația B." nu este identică sau asemănătoare cu cea a unui cult sau a altei asociații religioase recunoscute, având elementul de diferențiere, necesar și suficient, cerut de lege.

Referitor la sintagma "Asociație", ea reprezintă o grupare de persoane creată pentru atingerea unui scop comun și organizată pe baza unui statut, în speță constituind forma prevăzută de lege pentru exercitarea capacității civile, în vederea realizării libertății religioase.

Sintagma "Biserică" reprezintă o instituție a creștinismului în ansamblu, fie el catolic, protestant sau ortodox, neputând constitui un impediment pentru acordarea avizului deoarece toate celelalte asociații religioase și culte, care funcționează legal, l-au obținut folosind această denumire.

De asemenea, sintagma "Ortodoxă" reprezintă forma de practicare a unui cult creștin, conformă cu o doctrina specifică, cea ortodoxă.

În același sens, sintagmele "Biserica", "Creștină ",și "Ortodoxă" aparțin mai multor asociații și culte religioase înregistrate legal in România, care au aderat la credința creștină ortodoxă.

Cu privire la sintagma "Valahă, ea reprezintă distincția necesară, suficientă și obligatorie adoptată de asociația reclamantă, pe care a rezervat-o în denumire, conform prevederilor O.G. 26/2000.

Nu se poarte reține o posibilă confuzie cu denumirea "Biserica Ortodoxă Română", aceasta din urmă neconținand sintagma "Creștină" . De asemenea, denumirea "Biserica Ortodoxă Română" conține sintagma "Română" pe când denumirea "B." conține sintagma "Valahă", inconfundabile.

1.2. În legătură cu semnăturile celor 300 de membri asociați, Înalta Curte retine:

Actul constitutiv autentificat sub nr. 552/25.07.2014 de Biroul Individual Notarial C. este semnat de numiții A., D. și E., iar Statutul autentificat sub nr. 879/22.10.2014 de Biroul Individual Notarial C. este semnat de aceleași persoane anterior menționate, fiind atașat un tabel cu datele de identificare și semnăturile de adeziune ale celor 303 membri asociați.

Prin actul adițional nr. 1 la actul constitutiv autentificat sub nr. 879/22.10.2014 de Biroul Individual Notarial Jura s-a prevăzut că:

"

Art. 1. Se completează Capitolul I - Preambul, Art. 1. (din Actul constitutiv și Statut) cu pct. 4, care va avea următorul conținut:

(4) Noi, 300 de membri asociați, care am semnat adeziunile atașate care fac parte integranta din actele constitutive, cetățeni romani cu datele de identificare specificate în adeziuni și in tabelul centralizator întocmit și anexat cu respectarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 489/2006 coroborat cu art. 4 din O.G. nr. 26/2000 și a Ordinului nr. 15/12.03.2012 al Secretariatului de Stat pentru Culte."

Prin actul adițional nr. 1 la Statut autentificat sub nr. 878/22.10.2014 de Biroul Individual Notarial Jura s-a prevăzut că:

"

Art. 1. Se completează Capitolul I - Preambul, Art. 1., (din Actul constitutiv și Statut) cu pct. 4, care va avea următorul conținut:

(4) Noi, 300 de membri asociați, care am semnat adeziunile atașate care fac parte integranta din actele constitutive, cetățeni români cu datele de identificare specificate în adeziuni și în tabelul centralizator întocmit și anexat cu respectarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 489/2006 coroborat cu art. 4 din O.G. nr. 26/2000 și a Ordinului nr. 15/12.03.2012 al Secretariatului de Stat pentru Culte."

În acord cu prevederile art. 1 alin. (4) lit. a) din Ordinul nr. 15 din 12 martie 2012 privind procedura de acordare a avizului consultativ de către Secretariatul de Stat pentru Culte pentru înființarea asociațiilor religioase, art. (1) din Actul adițional nr. 1, de completare a Actului constitutiv, autentificat sub nr. 879/22.10.2014. B.N.P. F., și art. (l) din Actul adițional nr. 1, de completare a Statutului, autentificat sub nr. 878/22.10.2014. B.N.P. F., cei 300 de semnatari ai adeziunilor atașate au aderat nu la adeziunile lor, ci la prevederile actelor constitutive, fiind astfel membri fondatori, în condițiile legii.

Corect susține recurenta că nicăieri în actele constitutive nu se face distincție între acești 303 membri - 3+300, care sunt toți asociați și fondatori.

Calitatea de membru fondator rezidă din exprimarea acordului de voință privind asocierea unei persoane fizice, în condițiile legii, înainte de obținerea personalității juridice prin emiterea hotărârii judecătorești de înfiintare a asociației și de înregistrare în Registrul corespunzător.

Fondator este astfel orice persoană semnatară a actului constitutiv al asociației ori a actelor adiționale la acesta, întocmite până la momentul dobândirii personalității juridice, tocmai datorită recunoașterii caracterului determinant al contribuției acesteia la constituirea asociației.

Dat fiind faptul că Asociația B. este în curs de înfiintare, orice persoană fizică care aderă, în condițiile legii, la actele constitutive ale acesteia, până la momentul obținerii personalității juridice, va deține calitatea de membru fondator.

Față de aceste considerente, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 C. proc. civ., curtea va admite recursul formulat de reclamanta Asociația B. împotriva sentinței civile nr. 3077 din 19 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința civilă recurată și, rejudecând:

Va admite acțiunea formulată de reclamanta Asociația B. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Culte.

Va obliga pârâtul să emită în favoarea reclamantei avizul consultativ prevăzut de art. 41 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 489/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta Asociația B. reprezentată legal de președinte A. împotriva sentinței civile nr. 3077 din 19 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și, rejudecând:

Admite acțiunea formulată de reclamanta Asociația B. reprezentată legal de președinte A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Culte.

Obligă pârâtul să emită în favoarea reclamantei avizul consultativ prevăzut de art. 41 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 489/2006.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2017.