ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3949/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, obligarea pârâtului la emiterea unui act administrativ, adică aprobare pentru susținere Licență 2017 la F.P.S.E. - Universitatea București, respectiv finalizarea studiilor reclamantei cu examen de licență 2017, conform metodologiei, și aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 397 din 01 octombrie 2013.

2.1. Prin sentința civilă nr. 5298 din 12 iulie 2017, Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reținând incicența în cauză a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în considerarea calității pârâtului Guvernul României de autoritatea publică centrală.

2.2. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3825 din 20 octombrie 2017, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că Universitatea din București (autoritate publică locală, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004) are competența emiterii unui act administrativ, prin care reclamanta să poată susține examenul de licență la Universitatea din București, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a permite reclamantei să susțină examenul de licență la respectiva universitate.

Prin urmare, curtea de apel a apreciat că, în cauză, competența soluționării cauzei revine Secției a II-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului București, în raport cu calitatea Universității din București de autoritate publică locală.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Obiectul cererii deduse judecății vizează obligarea pârâtului Guvernul României la emiterea unui act administrativ, prin care să aprobe susținerea examenului de Licență 2017 la F.P.S.E. - Universitatea București, respectiv finalizarea studiilor reclamantei, obiect în raport cu care sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, prima instanță învestită cu soluționarea cauzei, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, (a doua instanță sesizată) care, la rândul său, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea secției de contencios administrativ a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Potrivit art. 133 alin. (2) C. proc. civ., "există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente".

Prin urmare, pentru a exista conflict negativ de competență este necesar să existe două sau mai multe instanțe sesizate cu aceeași pricină, instanțele să se fi declarat necompetente prin declinări de competență reciproce, sau dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, nu există conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., care să fie soluționat prin regulator de competență, având în vedere că nu au existat declinări de competență reciproce între instanțe, ci declinări succesive, în favoarea unei instanțe diferite decât cea sesizată.

Temeiul legal al soluției pronunțate

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata inexistența conflictului de competență și va înainta cauza Tribunalului București, secția de contencios administrariv și fiscal, pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistența conflictului de competență.

Înaintează cauza privind pe reclamanții B. și A. și pârâtul Guvernul României în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal, pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2017.