ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2018

Decizia nr. 142/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, secția civilă, litigii de muncă și asigurări sociale, la data de 29 noiembrie 2016, sub nr. x/3/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară și UM 01458 Bârlad, anularea Deciziei medicale nr. A9539/4 din 26 octombrie 2016.

Prin această decizie, s-a menționat, la pct. IV, că este inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat la război, dispunându-se anularea Deciziei medicale A/2813/5 din 15 septembrie 2016.

A apreciat reclamantul că încadrarea sa în grad de invaliditate III reprezintă o eroare medicală, încălcându-i-se dreptul la stabilirea unei pensii de invaliditate, iar diagnosticul clinic funcționat stabilit este rupt de antecedența sa medicală.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 223/2015 și ale Legii nr. 319/2015.

1.2. Prin Sentința civilă nr. 333 din 23 martie 2017, Tribunalul Vaslui a disjuns contestația formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară, formându-se Dosarul nr. x/89/2017.

1.3. În Dosarul nou format x/89/2017, prin Sentința civilă nr. 514 din 4 mai 2017, Tribunalul Vaslui a respins, ca neîntemeiată, excepția necompetenței materiale, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat în favoarea Tribunalului București competența soluționării acțiunii.

1.4. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 16 iunie 2017.

Prin Sentința civilă nr. 5553 din 22 august 2017, Tribunalul București, secția a VIII-a, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

A reținut instanța că, potrivit art. 95 pct. 1 C. proc. civ. coroborate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazul actelor administrative emise de autoritățile centrale, competența de soluționare a acțiunilor în contencios administrativ revine în primă instanței curților de apel. Astfel, raportat la calitatea emitentului deciziei contestate de autoritate centrală, a apreciat că este competentă a soluționa acțiunea Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Curtea de Apel București, prin Sentința civilă nr. 4359 din 14 noiembrie 2017, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de reclamant, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a.

A reținut Curtea că, având în vedere natura juridică a acțiunii, litigiu de asigurări sociale, raportat la dispozițiile privind procedura de contestație a deciziilor medicale asupra capacității de muncă din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și din H.G. nr. 257/2011, competența materială de soluționare revine tribunalului.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea de Apel București, în baza art. 133 și art. 135 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

3.1. Preliminar, se constată că, în dispozitivul Sentinței nr. 4359 din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, prin care s-a constatat conflictul negativ de competență, s-a menționat eronat declinarea competenței materiale în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal. Astfel, în minuta sentinței (dosarul Curții de Apel București) s-a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a. Această eroare materială se desprinde și din considerentele hotărârii, instanța reținând natura litigiului ca fiind de asigurări sociale.

Prin urmare, în mod legal s-a constatat conflict negativ de competență între Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, și Tribunalul București, secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale.

3.2. Înalta Curte apreciază că natura acțiunii este litigiu de asigurări sociale, obiectul vizând anularea Deciziei medicale nr. 9539/4 din 26 octombrie 2016 emise de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, prin care s-a reținut că reclamantul A. este inapt pentru serviciul medical militar, apt limitat la război, are grad de invaliditate III, dispunându-se a rămâne în concediu medical până la apariția ordinului de trecere în rezervă, fără a se depăși perioada concediului medical prevăzut de lege.

Conform art. 71 alin. (6) - (10) din Legea nr. 263/2010,

"(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații.

(7) Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

(8) Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.

(9) Deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(10) Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive."

Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, prevăd, la Cap. IV, pct. C - Contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă, art. 101 - 106, următoarele:

"Art. 101. - (1) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații/comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.

(2) Contestația se înregistrează la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă, care a emis decizia medicală asupra capacității de muncă ce face obiectul contestației, sau, după caz, la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

(3) Contestația, împreună cu dosarul medical al titularului, se înaintează comisiei medicale de contestații competente, respectiv comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.

Art. 102. - Pot face obiectul contestației orice elemente relevante pentru stabilirea dreptului la pensie de invaliditate, înscrise în decizia medicală asupra capacității de muncă.

Art. 103. - Decizia emisă în rezolvarea contestației înlocuiește decizia inițială și produce efecte de la data acesteia.

Art. 104. - În soluționarea contestației se au în vedere aceleași proceduri și criterii medicale ca și în cazul expertizării asupra capacității de muncă.

Art. 105. - (1) Deciziile comisiilor medicale de contestații pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Deciziile medicale asupra capacității de muncă, necontestate în termen, rămân definitive.

Art. 106. - Deciziile rămase definitive pot fi revizuite de către medicii experți ai asigurărilor sociale care le-au emis, la sesizarea părții interesate sau a organelor de control ale CNPP."

De asemenea, art. 153 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 prevede că tribunalul soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă.

Prin urmare, în raport cu natura juridică a acțiunii, litigiu de asigurări sociale, și cu dispozițiile legale precitate, competența materială de soluționare a cauzei revine secției de litigii de muncă și asigurări sociale a tribunalului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CT