ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3120/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul processual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, la data de 06.04.2015, reclamantul Municipiul Pitești, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a solicitat revocarea măsurii privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 4 aferentă contractului de finanțare cod SMIS 24241, în ceea ce privește declararea ca neeligibile a cheltuielilor aferente capitolului construcții și instalații, cu consecința rambursării sumei de 8.379,43 RON.

Prin sentința nr. 101/F-Cont din 22 iunie 2015, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Pitești, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs reclamantul Municipiul Pitești, invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că la pronunțarea sentinței au fost încălcate prevederile O.U.G. nr. 64/2009.

S-a susținut faptul că prin informarea privind situația cheltuielilor aprobate la cererea de rambursare nr. 4, intimatul-pârât a adus la cunoștința recurentului, fiind invocate dispozițiile art. 22 alin. (4) din O.U.G. nr. 64/2009, că au fost excluse de la rambursare cheltuielile efectuate de beneficiar, pentru care în procesul de verificare a cheltuielilor s-a constatat nerespectarea regulilor de eligibilitate stabilite, fiind declarată neeligibilă suma de 8.379,43 RON, la care se adaugă TVA în sumă de 2.011,07 RON reprezentând construcții și instalații.

Se susține că în urma vizitei reprezentanților A. ofițerul de verificare a menționat în raportul de vizită că "nu au fost identificate în teren numere și etichete pentru branșamente, coloane electrice precum și cutii de separație", desi acestea existau, făcând parte din instalațiile de iluminat public recepționate. În ceea ce privește reperul "cutii de separație" se susține că a fost solicitat răspuns de la proiectant, care a arătat care a fost soluția tehnică utilizată, respectiv s-a arătat că aceste cutii de separație echipate cu siguranțe automate se regăsesc în interiorul stalpului, nefiind necesar să prezinte o carcasă, aceasta fiind chiar corpul stâlpului de iluminat.

Recurentul arată că acestei cheltuieli reprezintă cheltuieli eligibile, din cadrul capitolului bugetar 4/4.1 "Construcții și instalații" și solicită rambursarea în totalitate a sumelor menționate.

Prin întâmpinarea depusă la dosar de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat. S-a arătat faptul că în privința sumei de 8.379,43 RON plus TVA, aferentă Capitolului bugetar 4/4.1 Construcții și Instalații, aceste cheltuieli au fost declarate neeligibile, întrucât nu au fost identificate pe teren lucrările pretins executate de beneficiar, respective lipsa numerelor și etichetelor pentru branșamente, coloane electrice, precum și lipsa cutiilor de separație.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 24.02.2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 29.06.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte analizând actele și lucrările dosarului în raport cu sentința atacată și motivele de recurs formulate constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, motiv pentru care hotărârea instanței de fond va fi menținută în totalitate, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Între recurentul-reclamant și intimatul-pârât a fost încheiat contractul de finanțare nr. 3387 din 25 septembrie 2012 (cod SMIS 24241) privind implementarea proiectului "Modernizare iluminat public în zona Podul Viilor-Calea Câmpulung". Prin informarea nr. 107782 din 4 februarie 2015 privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 4, cerere depusă în cadrul implementării proiectului anterior menționat, au fost efectuate următoarele plăți: 335.892,25 RON (fonduri FEDR); 73.783,42 RON (fonduri de la bugetul de stat); 94.921,45 RON (TVA).

În cuprinsul cererii de ramburasare nr. 4 finală a fost solicitată la decontare suma de 8.379,43 RON și TVA în valoare de 2.011,07 RON reprezentând contravaloarea articolelor de deviz "2720001-cutie de separație echipată cu siguranțe automate" și "EB15A1- numere și etichete pentru branșamente, coloane electrice, circuite telefonice sau cabluri electrice…numere pentru branșamente sau coloane electrice" din lista de cantități de lucrări "Construcții și instalații-Tragere cablu și montare stâlpi" din cadrul situației de plată aferentă lunii iulie 2014.

Intimata-pârâtă urmare a verificării lucrărilor executate în cadrul proiectului, la vizita pe teren finală realizată la data de 20.11.2014, nu a identificat cutiile de separație și etichetele de branșament, acest aspect fiind consemnat în raportul de vizită pe teren. De altfel, chiar din plângerea prealabilă depusă de beneficiar, înregistrată la AM cu nr. 18289 din 3 martie 2015, reiese faptul că ulterior vizitei pe teren din 20.11.2015, beneficiarul a solicitat un punct de vedere proiectantului pentru detalieri asupra articolului "2720001-cutie de separație echipată cu siguranțe automate" și, de asemenea, s-a arătat că a fost executată și etichetarea.

Se constată faptul că Raportul de vizită pe teren nr. x din 20 noiembrie 2014 a fost semnat și ștampilat de beneficiar fără obiecțiuni.

Or, Înalta Curte reține că nici cu ocazia judecării cauzei pe fond, nici în stadiul procesual al recursului, recurenta-reclamantă nu a dovedit și nici nu a încercat să conteste în vreun fel consemnările din raportul de vizită pe teren, motiv pentru care criticile formulate în calea de atac a recursului nu pot fi primite de instanța de control judiciar.

Ca atare, instanța de recurs reține că în mod corect instanța de fond a constatat că este legal actul emis de intimatul-pârât, prin care a constatat ca fiind neeligibilă suma de 8.379,43 RON plus TVA, aferentă Capitolului bugetar 4/4.1 Construcții și Instalații, fiind vorba de cheltuieli referitoare la lucrări neidentificate pe teren.

Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere și împrejurarea că recurentul invocă în mod formal încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 64/2009, fără a arăta în mod concret în ce constă această încălcare, ci relevând aspecte factuale ce nu sunt de natură a pune în discuție legalitatea sentinței pronunțate.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Pitești împotriva sentinței nr. 101/F - Cont din 22 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2017.