ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 440/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată la data de 19 ianuarie 2016 sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Pitești a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să se dispună revocarea măsurii aplicării corecției financiare de 10% din valoarea Contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009, cu consecința rambursării sumei.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 83/F-CONT din 05 aprilie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Pitești, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinței nr. 83/F-CONT din 05 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul Pitești, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

A susținut că în mod nejustificat, instanța de fond a reținut că nu s-ar fi contestat Decizia nr. 10/12.01.2016, în condițiile în care, la data de 04.02.2016, a depus la dosarul cauzei precizarea conform căreia înțelege să conteste acest act administrativ emis pe parcursul soluționării cauzei.

În cuprinsul motivelor de recurs a arătat că, în fața instanței de fond a susținut faptul că Municipiul Pitești, în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. x/20.01.2011, încheiat în cadrul Programului Operațional 2007 - 2013, pentru proiectul "Sistem de supraveghere pentru creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zona Podul Viilor- Parc Ștrand din municipiul Pitești", cod SMIS 18129, a formulat, în temeiul art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011, contestație împotriva titlului de creanță aferent notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emise de Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sub nr. x/18.11.2015.

Pe fondul cauzei a mai precizat că procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de servicii de proiectare pentru proiectul "Sistem de supraveghere pentru creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zona Podul Viilor - Parc Ștrand din municipiul Pitești" a fost inițiată în data de 29.05.2009 și finalizată în cursul aceluiași an, prin încheierea contractului nr. x/16.06.2009 cu SC A. SRL Iași.

În formularea factorilor de evaluare, autoritatea contractantă a avut în vedere respectarea principiilor tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității, prin raportare la obiectul contractului, asigurându-se că factorii stabiliți și algoritmul de calcul conduc la declararea ca și câștigătoare a ofertei care asigură obținerea celor mai mari avantaje calitative utile autorității contractante, în condițiile respectării principiilor statuate de legislația achizițiilor publice. Cuantificarea putea fi făcută, iar modul de evaluare nu este subiectiv, în condițiile în care există un punctaj.

A apreciat incidența în cauză a prevederilor legale art. 86, alin. (1) și (5) din H.G. nr. 925/2006, existente în momentul întocmirii documentației de atribuire și derulării procedurii de atribuire. Mai mult, posibilitatea constituirii garanției de participare prin O.P. vizat de bancă reprezintă excepția, pe când constituirea acesteia prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare reprezintă regula, autoritatea contractantă respectând prevederile legale în vigoare la momentul respectiv.

Ofertantul SC B. S.A. nu a depus garanția de participare, motiv pentru care oferta a fost respinsă fără a fi deschisă, comisia de evaluare, făcând astfel aplicarea art. 33, alin. (3), lit. b) din H.G. nr. 925/2006 în vigoare la momentul derulării procedurii de achiziție publică, conform căruia "În cadrul ședinței de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepția celor care se încadrează într-una dintre următoarele situații: (...) nu sunt însoțite de garanția de participare, în cuantumul, forma și având perioada de valabilitate solicitate în documentația de atribuire."

Totodată, a considerat că stabilirea gradului de gravitate a unei abateri în funcție de respingerea/admiterea uneia sau mai multor oferte nu este justificată, cu atât mai mult cu cât admiterea ofertanților la procedură s-a făcut numai cu respectarea normelor legislative, în domeniul achizițiilor publice.

Având în vedere argumentele invocate mai sus, susține faptul ca titlul de creanță rezultat în urma aplicării corecției financiare de 10% din valoarea contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009 din cadrul proiectului "Sistem de supraveghere pentru creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zona Podul Viilor - Parc Ștrand din municipiul Pitești" este incorect.

Față de cele arătate, a solicitat admiterea recursului, cu consecința admiterii acțiunii, revocarea măsurii aplicării corecției financiare de 10% din valoarea contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009 și rambursarea sumei.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea recursului ca nefondat, urmând a se menține soluția atacată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în sensul și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Acțiunea are ca obiect cererea formulată de reclamantul Municipiul Ploiești prin care a solicitat revocarea măsurii aplicării corecției financiare de 10% din valoarea Contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009, stabilită prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/18.11.2015 și restituirea sumei.

Ulterior, la data de 4 februarie 2016, reclamantul a depus completare la acțiune prin care a precizat că înțelege să conteste Decizia nr. 10 din 12 ianuarie 2016 emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în soluționarea contestației formulate cu privire la măsurile dispuse potrivit notei de constatare nr. x/2015.

În speță, așa cum a argumentat și recurenta-pârâtă, este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., care se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Acest motiv de recurs vizează ipoteze variate, precum nemotivarea, motivarea insuficientă, implicită, confuză sau motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Ipoteza care se regăsește în cauza supusă judecății are în vedere nemotivarea, de vreme ce, din analiza dosarului se constată că prima instanță nu a reținut și răspuns la completarea la acțiune depusă la data de 4 februarie 2016 (aflată la dosar fond) și comunicată pârâtului la data de 8 februarie 2016 (conform dovezii aflate la dosar fond).

Mai mult, Înalta Curte constată că, în susținerea soluției date, de respingere a acțiunii reclamantului Municipiul Pitești, o parte din raționamentul juridic expus în hotărâre a fost construit pe necontestarea Deciziei nr. 10 din 12.01.20016 în fața instanței.

O astfel de conduită procedurală nu răspunde exigențelor impuse de art. 425 C. proc. civ. și art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, drept care nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt în mod real examinate de către instanța sesizată.

Principiul general consacrat de art. 425 alin. (1) pct. b) C. proc. civ. impunea în sarcina primei instanțe obligația de motivare a hotărârii pronunțate, în sensul de a prezenta "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".

În cauză nemotivarea hotărârii este reprezentată de necercetarea fondului cauzei, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 497 coroborat cu art. 480 alin. (3) din C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care impun casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei.

Casarea cu trimitere corespunde unei nevoi reale de a se respecta principiile ce guvernează desfășurarea procesului civil, cu referire directă la principiul contradictorialității și totodată este impusă de necesitatea aplicării efective, iar nu doar formale, a dreptului părților la dublul grad de jurisdicție.

Găsind fondat motivul de recurs prevăzut dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., criticile recurentului-reclamant întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu vor mai fi analizate, urmând a fi avute în vedere la soluționarea în rejudecare a cauzei.

În consecință, pentru considerentele arătate, constatând că sunt întemeiate criticile formulate de recurenta-pârâtă sub aspectul motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu cele ale art. 496 și art. 497 din C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Municipiul Pitești împotriva Sentinței nr. 83/F-CONT din 05 aprilie 2016 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV