ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.12.2017

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1955/2017

HOTĂRÂRE
06.12.2017
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1955/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Prin cererea înregistrată pe roiul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 27.04.2017, reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele membrului de sindicat A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, a solicitat pronunțarea unei hotărâri privind:

- anularea Hotărârii nr. 32579 din 22 martie 2017, emisă de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale;

- anularea Deciziei de respingere nr. 142622 din 5.09.2016, precum și anexei emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale;

- emiterea unei decizii de pensie militară, în baza documentelor existente în dosarul de pensie al Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale.

Prin sentința nr. 5243/2017 din 12.07.2017, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

În motivarea sentinței, s-a reținut că cererea se soluționează potrivit jurisdicției asigurărilor sociale, fiind incidente prevederile art. 154 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Faptul că acțiunea a fost formulată de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele membrului sau de sindicat nu prezintă relevanță în speța de față, pentru că această legitimare procesuală activă este restrânsă doar la categoriile de litigii ce derivă din atribuțiile enunțate la art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 62/2015 ce nu se regăsesc în cauză. Aceasta face ca statutul de reclamant sa aparțină membrilor în numele cărora a fost formulată acțiunea și, prin urmare, pentru stabilirea competenței teritoriale de soluționare a litigiului sa prezinte relevanță domiciliul acestora.

Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este aplicabilă în cauză, deoarece litigiul dedus judecății este un litigiu în materie de asigurări sociale, iar nu de dreptul muncii.

Prin sentința nr. 1500/2017 din 17.10.2017, Tribunalul Alba, secția I civilă, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, organizațiile sindicale, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2) ale aceluiași articol, printre care se numără și dreptul de a formula acțiune în justiție, în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora, au calitate procesuala activă.

Astfel, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) Codul Muncii prin Decizia în interesul Legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că: "instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiunii este cea de la sediul sindicatului reclamant".

În speță, acțiunea a fost promovată de reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, cu sediul în București, competența de soluționare a litigiului aparținând Tribunalului București.

Titularul acestei acțiunii este reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.) - București, iar dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, trebuie interpretate, atunci când este vorba de apărarea unor "drepturi colective de asigurări sociale", așa cum este cazul în speța, prin analogie cu prevederile legale care sunt aplicabile în materie de "conflicte colective de munca".

Legiuitorul a înțeles să atribuie ambele categorii de litigii (de muncă și de asigurări sociale) în competența unor complete de judecată specializate în ambele domenii, tocmai pentru că între aceste categorii de drepturi litigioase există similitudine, iar dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin recursul în interesul legii nr. 1/2013 trebuie aplicată extensiv și nu restrictiv.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în numele și pentru membrul său de sindicat A., în contradictoriu cu o casă sectorială de pensii și anume, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, a solicitat anularea deciziei emise de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale și a deciziei de respingere emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, precum și emiterea unei decizii de pensie militară, în baza documentelor existente în dosarul de pensie al Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.

Ca urmare, prezentul litigiu este unul de asigurări sociale, așa încât competența de soluționare a cauzei se stabilește potrivit prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care dispun că "Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul". Alin. (2) al aceluiași articol prevede "Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul."

Potrivit acțiunii introductive, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate are calitatea de mandatar al reclamantului A., întrucât nu acționează în nume propriu, ci îl reprezintă pe membrul său, acesta fiind titularul drepturilor și obligațiilor care formează obiectul acțiunii deduse judecății

Organizațiile sindicale, în temeiul prevederilor art. 28 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, atribuții în exercitarea cărora au dreptul de a introduce orice acțiune în justiție în numele membrilor lor, alin. (3) din textul de lege indicat statuând expres că în exercitarea acestor atribuții, organizațiile sindicale au calitate procesuală activă.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul Legii nr. 1/2013, reținându-se că "legitimarea procesuală activă a fost recunoscută organizațiilor sindicale, în considerarea ocrotirii intereselor membrilor lor, fie că erau interese de grup, fie individuale.

Această concluzie se desprinde atât din formularea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, care se referă expres inclusiv Ia apărarea drepturilor ce decurg din contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, situație în care interesele sunt cu precădere individuale, cât și din dispozițiile fostului art. 282 din Codul muncii (actual art. 267 din C. muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare), care acordă posibilitatea de a fi părți în conflicte de muncă în mod expres sindicatelor, pe lângă salariați, angajatori, patronate, aite persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale ori al C. proc. civ."

Având în vedere considerentele reținute, Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu își găsește aplicabilitatea în cauză, dat fiind că pricina de față se încadrează în sfera litigiilor de asigurări sociale și nu în cea a conflictelor de muncă.

Cum, în speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța, competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului A., respectiv Tribunalul Alba.

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele membrului de sindicat A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, având ca obiect "asigurări sociale", în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 decembrie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2538/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2017, reclamantul Sindicatul Cadrelor M
ÎCCJ 2018-11-06
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4683/2018
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2018 Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 06.10.
ÎCCJ 2018-10-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3571/2018
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 6 octombrie 2017,
ÎCCJ 2013-02-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1076/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 13 februarie 2012, pe rolul Tribunalului Alba, secția I civilă, reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere în numele
ÎCCJ 2019-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 130/2019
Asupra conflictului negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2018, reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în temeiul dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 54/2003 -
Sursă