ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3747/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea pronunțată de instanța de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 26.11.2014, reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale-Direcția Generală Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice-DGOI POS CCE, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 10.10.2014 și a Scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 11867 din 28 octombrie 2014.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 381 din 14 septembrie 2015, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de suspendare formulată de reclamant, ca nefondată, apreciind, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamatul Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și admiterea cererii de suspendare, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, a cazului bine justificat și a prevenirii unei pagube iminente.

A apreciat recurenta, în esență, că hotărârea este nemotivată în ceea ce privește condiția cazului bine justificat, din argumentarea instanței neputându-se trage concluzia dacă se referă la condiția cazului bine justificat sau la analiza condiției pagubei iminente.

De asemenea, instanța de fond a încălcat și aplicat greșit legea în ceea ce privește condiția pagubei iminente, pentru că, în cauză, este vorba despre ipoteza privind perturbarea previzibilă gravă a funcționării unui serviciu public, în condițiile în care are atribuții de spital regional de urgență, înregistrând constant restanțe la plăți din cauza fondurilor insuficiente.

3.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 iunie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 12 octombrie 2017, Completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește cerințele de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată.

3.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale-Direcția Generală Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice-DGOI POS CCE, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 10.10.2014 și a Scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 11867 din 28 octombrie 2014.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Altfel spus, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situația în care instanța va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiții, existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Noțiunea de caz bine justificat a fost definită, la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenței dreptului, pentru că, în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare, nu este permisă prejudecarea fondului.

Legea nu face distincție între motivele de nelegalitate substanțială, de drept material, și cele de nelegalitate procedurală, esențial fiind, însă, ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință la nivelul aparențelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.

Analizând situația concretă dedusă judecății, instanța de control judiciar constată că, în Dosar nr. x/2015*, prin sentința nr. 51 din 5 decembrie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal s-a anulat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 10 octombrie 2014, ce face obiectul cererii de suspendare.

Pronunțarea acestei hotărâri judecătorești are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în sensul explicitat prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, așa încât este îndeplinită condiția cazului bine justificat.

Deși, nefiind definitivă, această sentință are numai o putere de lucru judecat relativă, constituie un reper în verificarea aparenței de nelegalitate, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării și interpretării unor probe și a efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

De asemenea, având în vedere faptul că punerea în executare a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, aparent nelegală, ar putea prejudicia recurentul, unitate sanitară de utilitate publică, cu atribuții de spital regional de urgență, prin perturbarea funcționării acestuia, Înalta Curte apreciază că și cea de-a doua condiție, a prevenirii unei pagube iminente, este îndeplinită.

3.3. Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va admite cererea, cu consecința suspendării executării actului administrativ atacat până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca împotriva sentinței nr. 381 din 14 septembrie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și, rejudecând, admite acțiunea.

Suspendă executarea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 10.10.2014 și a Scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 11867 din 28 octombrie 2014 până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2017.