ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2763/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 276 din 28 octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul Alba, inculpatul V.O. a fost condamnat la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și art. 13 C. pen. A reținut instanța, că în ziua de 8 decembrie 2000, partea vătămată P.M.C., student la Teologie, a fost amenințat cu bătaia de inculpat să-i predea bunurile pe care le are asupra sa. În aceste împrejurări, sub amenințare, partea vătămată i-a înmânat inculpatului o bancnotă de 50.000 lei. Apelul declarat de inculpat prin care a solicitat aplicarea unei amenzi administrative pentru lipsa de pericol social al faptei, în condițiile prevăzute de art. 18 1 C. pen., sau în subsidiar reducerea pedepsei, a fost admis prin decizia penală nr. 363 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia.

A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului la 3 ani închisoare. A motivat instanța că infracțiunea de tâlhărie prezintă un pericol social ridicat, dar în raport de lipsa antecedentelor penale, de atitudinea sinceră și de regret a inculpatului, se poate da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute, reducând pedeapsa la 3 ani închisoare. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, reiterând motivul de apel cu privire la constatarea lipsei de pericol social al faptei și aplicarea unei amenzi administrative. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Infracțiunea de tâlhărie face parte din categoria infracțiunilor cu un grad de pericol social ridicat, legiuitorul sancționând săvârșirea infracțiunii în condițiile alin. (2), cu închisoare de la 5, la 20 ani.

Împrejurările în care a fost săvârșită fapta și datele ce caracterizează persoana inculpatului, au fost avute în vedere de instanțe care au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare. Pedeapsa aplicată corespunde unei individualizări proporționale, fiind de natură prin durata ei, să asigure finalitatea preventivă, cât și cea educativă, neexistând temeiuri pentru modificarea ei. În conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat. Se va deduce reținerea de o zi din pedeapsa aplicată. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.O. împotriva deciziei penale nr. 363/ A din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia. Deduce din pedeapsă reținerea de la 1 martie 2000. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2003.