ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 753/2003

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La

data de 15 iulie 1997, reclamanta S.C. D. S.A. București a chemat în judecată

pe pârâta S.C. A.P.C. SRL București, solicitând ca pe calea unei ordonanțe

președințiale să se dispună evacuarea acesteia din spațiul comercial “depozit

alimente” situat în București.

Prin

cererea reconvențională formulată de pârâta s-a solicitat restituirea chiriei

încasate de reclamantă începând cu data de 16 august 1994.

Tribunalul

București, secția comercială, prin sentința civilă nr. 5452 din 25 septembrie

2000, a admis acțiunea reclamantei și a dispus evacuarea pârâtei din spațiul

comercial, cu cheltuieli de judecată, respingând cererea reconvențională a

pârâtei.

Prin

decizia civilă nr. 258 din 22 februarie 2001, Curtea de Apel București, secția

comercială, a admis apelul pârâtei, a schimbat hotărârea instanței de fond în

sensul că, a respins acțiunea reclamantei privind evacuarea, a admis cererea

reconvențională a pârâtei și a obligat pe reclamantă la plata sumei de

53.600.000 lei chirie încasată fără just titlu în perioada 16 august 1994 - 30

mai 1997, cu cheltuieli de judecată la fond și în apel.

Împotriva

acestei din urmă hotărâri judecătorești, reclamanta a declarat recurs,

solicitând, în esență, admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată și

respingerea cererii reconvenționale a pârâtei, întrucât aceasta nu are un titlu

legal pentru pretențiile sale privind spațiul comercial în litigiu.

Recursul

este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din

examinarea lucrărilor dosarului în raport de susținerile pe care reclamanta le

face prin recursul de față, se constată că acestea nu sunt de natură a conduce

la casarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una dintre

situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În

speță, trebuie reținut că pârâta deține cu forme legale spațiul în litigiu, în

temeiul contractului de cesiune nr. 7702/1994 înscris în registrul de

transcripțiuni privind suprafața de 749,74 mp, încheiat cu proprietara acestuia

Arhiepiscopia București (care a cumpărat spațiul în 1994 în baza acordului

F.P.S. din martie 1994 și al F.P.P. IV Muntenia), așa cum corect s-a constatat

și prin decizia atacată.

Astfel

că, pârâta deținând spațiul în temeiul unui contract de concesiune legal,

confirmat de proprietara actuală a spațiului, corect instanța a respins

acțiunea reclamantei pentru evacuarea pârâtei.

În

consecință, cum reclamanta nu are un titlu legal, asupra spațiului în litigiu,

și deci nici calitate procesuală, nu este îndreptățită a încasa nici chiria

începând cu 16 august 1994.

Astfel

că, admițând cererea reconvențională a pârâtei corect, instanța a obligat pe

reclamantă să restituie chiria încasată fără titlu.

Față

de cele de mai sus recursul reclamantei se privește ca nefondat și va fi

respins ca atare.

Având

în vedere această soluție, pârâta, fiind îndreptățită potrivit art. 274 C.

proc. civ. la cheltuieli de judecată în recurs, are acțiune separată în

recuperarea acestora în lipsa de la dosar a dovezii de plată a onorariului de

avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. D. S.A.

București împotriva deciziei nr. 258 din 22 februarie 2001 a Curții de Apel

București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 1 februarie 2003.