ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1303/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1303/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Comisia de Arbitraj de pe lângă C.C.I.A.
Tulcea, prin Hotărârea nr. 1 din 21 octombrie 2005, a admis în parte acțiunea
reclamantei SC T. SA Tulcea și a obligat pe pârâta SC D. SA
Smîrdan
la plata sumei de 5.581,5 dolari SUA din
care 5.039,5 dolari SUA chirie și 542 dolari SUA dobândă, cu 13.000.000 lei
cheltuieli de judecată, totodată a fost admisă acțiunea reconvențională a
pârâtei SC D. SA
Smîrdan
și a fost obligată
reclamanta
SC T. SA Tulcea la plata sumei de 5.931 dolari SUA
contravaloare contrastalii din care 5.355 dolari SUA - contrastalii și 576 dolari
SUA dobândă, precum și 4.640 euro contravaloare reparații, din care 4190 euro reparații
și 450 euro dobândă; luându-se act de renunțarea la judecată privind
contravaloarea remorcajului, cu 19.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Reclamanta arbitrală
SC T. SA Tulcea a formulat o acțiune în anulare potrivit art. 364 lit. b) C.
proc. civ.
Prin sentința civilă nr.
13 din 27 aprilie 2007, Curtea de Apel Constanța, a respins excepția
necompetenței materiale, a admis, în parte, acțiunea reclamantei SC T. SA
Tulcea în contradictoriu cu pârâta SC D. SA
Smîrdan;
a anulat în parte hotărârea arbitrală în ce privește cererea reconvențională și
pe fond a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune, a respins cererea
reconvențională ca prescrisă și cererea pentru cheltuieli de judecată ca
nefondată, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii arbitrale, cu 2.450 lei
cheltuieli de judecată în sarcina pârâtei.
Împotriva
acestei hotărâri judecătorești pârâta arbitrală
SC D. SA
Smîrdan
a declarat recurs, potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ., solicitând, în
esență, respingerea acțiunii în anulare formulată de reclamantă și menținerea
hotărârii arbitrale, întrucât, în cauză, se aplică prescripția de 3 ani
prevăzută de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Recursul
pârâtei arbitrale este nefondat pentru cele ce se cor arăta în continuare.
Procedând
la examinarea actelor și probatoriilor administrate în cauză, în raport de
susținerile pe care recurenta-pârâtă le face prin recursul de față, se constată
că nu sunt întrunite nici una dintre situațiile prevăzute de art. 304 C. proc.
civ. pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate.
În speță,
se constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în temeiul unui
„contract de schimb de nave” prin care părțile au convenit să-și închirieze
reciproc anumite nave, urmărind în realitate un schimb de folosință al
acestora, care implica potrivit celor convenite plata prin compensare sau
decontări bancare, urmând ca pârâta să achite diferența de preț din chirie de
550 dolari SUA prin compensări cu produse balastiere.
În consecință, având în vedere că obiectul
contractului a fost închirierea unor nave, corect instanța a făcut aplicațiunea
dispozițiilor art. 954 C. com. privind prescripția dreptului la acțiune în
acest caz, de un an de la împlinirea călătoriilor.
Astfel că, dreptul pârâtei la acțiunea sa
reconvențională în litigiul de față s-a născut la data de 11 iulie 2003 când au
fost preluate barjele de la reclamantă, situație în care pretențiile sale din
cererea sa formulată la data de 14 ianuarie 2005, au fost corect respinse ca
prescrise, prin acțiunea în anulare a hotărârii formulată de reclamantă.
Față de
cele de mai sus, recursul pârâtei se privește ca nefondat și va fi respins ca
atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâta SC D. SRL Smârdan împotriva sentinței
civile nr. 13/Com din 27 aprilie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 aprilie 2008.