ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 135/P de la 11 octombrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/36/2013 au fost admise cererile inculpaților A., B. și C. de aplicare a prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.

S-a respins cererea inculpatului A. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale) în infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale).

S-a respins cererea inculpatei B. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 292 C. pen.

I. Cu privire la inculpatul A.:

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 3 pedepse de câte 6 luni închisoare fiecare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de fals în declarații (fapte din 25 august 2008 și 12 septembrie 2008).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale (faptă din 10 august 2009).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată (fapte din 02 decembrie 2010).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual în formă continuată (fapte din data de 03 decembrie 2010).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual în formă continuată (fapte din data de 18 ianuarie 2011).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (fapte din 14 februarie 2011 și 18 aprilie 2011).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (fapte din 14 februarie 2011 și 18 aprilie 2011).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată (fapte din 20 aprilie 2011).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune în formă continuată (faptă din 20 aprilie 2011).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A. și aplică acestuia pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare sporită cu 1 an închisoare, în final inculpatul A., urmând a executa pedeapsa principală de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen.

Pedeapsa se execută în regim de detenție potrivit art. 57 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului A. perioada reținerii și arestării preventive începând din data de 16 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.

II. Cu privire la inculpata B.:

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă (faptă din 03 decembrie 2010).

1

alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune (faptă din 20 martie 2012).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei B. și a fost aplicată acesteia pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 6 luni închisoare, în final inculpata B., urmând a executa pedeapsa principală de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatei B. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen.

Pedeapsa se execută în regim de detenție potrivit art. 57 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatei B. perioada reținerii și arestării preventive începând din data de 16 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatei B.

III. Cu privire la inculpata C.:

În baza art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) (teza I) C. pen., a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale) (fapte din 14 februarie 2011 și 18 aprilie 2011).

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatei C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), lit. b) C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatei C. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 2 luni.

În baza art. 83 C. pen. s-a atras atenția inculpatei C. asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

IV. Cu privire la inculpata D.:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitată inculpata D. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei acte materiale) (fapte din 02 octombrie 2009).

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat că părțile vătămate Consiliul Local Agigea, Consiliul Local Eforie și Consiliul Local Mangalia nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus desființarea următoarelor înscrisuri:

- cererile formulate de inculpatul A. și înregistrate sub nr. x4 din 25 august 2009, x5 din 12 septembrie 2008 și x6 din 12 septembrie 2008 la Arhivele Naționale - Serviciul Județean Constanța; procură autentificată sub nr. x7 din 10 august 2009 la BNP Asociați D. și E.;

- certificatele de deces emise pe numele defuncților S. și T., depuse în Dosarele succesorale înregistrate sub nr. x8 și x9/2011 la BNP Asociați C. și F.;

- declarațiile olografe ale martorilor B. și G., date de aceștia în Dosarele succesorale înregistrate sub nr. x8 și x9/2011 la BNP Asociați C. și F.;

- certificatele de calitate de moștenitor nr. x10 și x11 din 03 decembrie 2010 emise de BNP Asociați C. și F.;

- certificatele de moștenitor nr. x8 și x9 din 18 ianuarie 2011 emise de BNP Asociați C. și F.;

- cererea de autentificare înregistrată sub nr. x12 din 14 februarie 2011 la BNP Asociați C. și F.;

- procura specială autentificată sub nr. x13 din 14 februarie 2011 la BNP Asociați C. și F.;

- cererea de autentificare înregistrată sub nr. x14 din 18 aprilie 2011 la BNP Asociați C. și F.;

- actul de cesiune autentificat sub nr. x16 din 18 aprilie 2011 la BNP Asociați C. și F.;

- cererea de autentificare înregistrată sub nr. x15 din 18 aprilie 2011 la BNP Asociați C. și F.;

- actul de cesiune autentificat sub nr. x17 din 18 aprilie 2011 la BNP Asociați C. și F.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A. și B. la plata sumei de câte 7.000 lei fiecare către stat și pe inculpata C. la plata sumei de 2.000 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat cu privire la inculpata D. au rămas în sarcina statului.

În baza art. 189 C. proc. pen., onorariile parțiale în cuantum de câte 75 lei pentru fiecare dintre avocații desemnați din oficiu H., I. și J. au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 5 martie 2013 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- A. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații (trei fapte), prevăzute de art. 292 C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., uz de fals în formă continuată (trei acte materiale), prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., participație improprie la fals intelectual în formă continuată (două acte materiale), prevăzută de art. 31 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., participație improprie la fals intelectual în formă continuată (două acte materiale), prevăzută de art. 31 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (trei acte materiale), prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (trei acte materiale), prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals (șase acte materiale), prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- B. pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen. și tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- C. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale), prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

- D. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale), prevăzută de art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin rechizitoriu s-au reținut următoarele:

La datele de 25 august 2008 și 12 septembrie 2008, inculpatul A. a formulat trei cereri la Arhivele Naționale - Serviciul Județean Constanța, înregistrate sub nr. x4 din 25 august 2009, x5 din 12 septembrie 2008 și x6 din 12 septembrie 2008, prin care a solicitat emiterea unor extrase din registrele acestei instituții, declarând de fiecare dată în mod mincinos, în mod expres sub sancțiunea art. 292 C. pen., că este strănepotul defuncților T. și S., deși această împrejurare nu era adevărată.

La data de 10 august 2009 inculpatul A. a falsificat procura specială, aparent autentificată la BNP Asociați D. și E., prin contrafacerea scrierii și a semnăturii mandantului, tatăl său, învinuitul K.

La data de 02 decembrie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul A. a folosit la BNP Asociați C. și F., cu scopul de a deschide procedura succesorală privind pe defuncții S. și T., două certificate de deces și o procură specială, toate falsificate.

La data de 03 decembrie 2010, inculpatul A. a determinat cu intenție notarul public C. să săvârșească fără vinovăție, două infracțiuni de fals intelectual, acesta atestând în cuprinsul a două certificate de calitate de moștenitor (nr. x10 și x11 din 03 decembrie 2010) fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că tatăl său, învinuitul K., are calitatea de moștenitor al defuncților S. și T.

La data de 18 ianuarie 2011, a determinat-o cu intenție, pe notarul public C., să săvârșească infracțiunea de fals intelectual, prin atestarea în cuprinsul certificatelor de moștenitor nr. x8 și x9 din 18 ianuarie 2011, a unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, aceasta săvârșind fapta fără vinovăție.

La datele de 14 februarie 2011 și 18 aprilie 2011, inculpatul A. a falsificat semnăturile tatălui său, învinuitul K. pe cererile de autentificare înregistrate sub nr. x12 din 14 februarie 2011, x14 din 18 aprilie 2011 și x15 din 18 aprilie 2011 la BNP Asociați C. și F.

La datele de 14 februarie 2011 și 18 aprilie 2011, inculpatul A. a falsificat semnăturile tatălui său, învinuitul K., executate la rubricile mandant, pe procura autentificată sub nr. x13 din 14 februarie 2011 la BNP Asociați C. și F. și respectiv cedent, pe actele de cesiune autentificate sub nr. x16 din 18 aprilie 2011 și x17 din 18 aprilie 2011.

La data de 20 aprilie 2011, inculpatul A. a depus în cadrul fiecăruia dintre Dosarele civile cu numerele unice x1/118/2011, x2/118/2011 și x3/118/2011, aflate pe rolul Tribunalului Constanța, certificatele de moștenitor nr. x8 și x9 din 18 ianuarie 2011 despre care cunoștea că sunt falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals (șase acte materiale), prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La data de 20 aprilie 2011, inculpatul A. a introdus pe rolul Tribunalului Constanța trei acțiuni în revendicare în contradictoriu cu autoritățile locale din com. Agigea, orașul Eforie și mun. Mangalia, încercând inducerea în eroare a magistraților judecători, folosind, printre altele, două certificate de moștenitor falsificate, cu scopul de a obține recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor care au aparținut defuncților T. și S. și lăsarea acestora în posesia sa.

La data de 03 decembrie 2010, inculpata B. a dat declarații mincinoase cu ocazia audierii sale în calitate de martor în cadrul procedurii succesorale desfășurate la BNP Asociați C. și F.

La data de 20 martie 2012, inculpata B. a depus la Dosarul nr. x1/118/2011 al Tribunalului Constanța, secția civilă, o cerere prin care a arătat că a dobândit cota de 1/2 din averea defuncților T. și S. de la coinculpatul A., conform contractului autentificat sub nr. x18 din 26 august 2011 la BNP L. și a solicitat să-i recunoască calitatea de reclamant în cauză, deși cunoștea că cedentul drepturilor respective nu era succesorul celor doi defuncți.

La datele de 14 februarie 2011 și 18 aprilie 2011, inculpata C., notar public în cadrul BNP Asociați C. și F., cu ocazia întocmirii și autentificării procurii speciale nr. x13 din 14 februarie 2011 și a actelor de cesiune nr. x16 și x17 din 18 aprilie 2011, a atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că în fața sa s-a prezentat învinuitul K. și că acesta a semnat personal actele.

La data de 02 octombrie 2009, inculpata D., notar public în cadrul BNP Asociați D. și E., a întocmit și autentificat trei procuri speciale în cadrul cărora a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că inculpatul A. era mandatarul tatălui său, învinuitul K., deși cunoștea că între cei doi nu existau raporturi juridice de reprezentare.

În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 02 aprilie 2013 inculpații A., B. și C. au precizat personal că recunosc în totalitate comiterea faptelor reținute în sarcina lor și au solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunosc și le însușesc; inculpata B. a fost reaudiată la termenul din data de 12 septembrie 2013 la solicitarea acesteia pentru a preciza că își retrage declarația dată la data 03 decembrie 2010 în cadrul procedurii succesorale desfășurate la BNP asociați C. și F.

Inculpata D. a precizat personal că nu solicită aplicarea procedurii de judecată simplificate prev. de art. 320

1

C. proc. pen., această inculpată fiind audiată de către instanță la termenul din data de 31 mai 2013.

În consecință, în cauză s-a efectuat cercetare judecătorească doar cu privire la inculpata D., fiind audiați martorii M., N.

În cauză s-a efectuat și un raport de expertiză grafoscopică privind pe inculpata D. și s-au depus înscrisuri în circumstanțiere cu privire la starea de sănătate a acestei inculpate.

Pentru inculpata C. s-a depus la dosar o copie a hotărârii de divorț, o copie a certificatului de naștere a minorului rezultat din căsătoria inculpatei și o adeverință de școlarizare a minorului.

Inculpata B. a depus la dosar mai multe înscrisuri în circumstanțiere privind starea sa de sănătate și locurile de muncă.

La dosar s-au depus referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța pentru inculpatul A.

Examinând actele și lucrările dosarului, raportat și la aplicarea procedurii de judecată simplificate prev. de art. 320

1

C. proc. pen. cu privire la inculpații A., B. și C., Curtea a reținut următoarea stare de fapt cu privire la acești inculpați:

La data de 10 ianuarie 2013, inculpata C. a sesizat D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanța cu privire la faptul că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, la sediul BNP Asociați C. și F. din Mangalia în cadrul căruia își desfășura activitatea, s-a prezentat inculpatul A. care a solicitat dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defuncților S. și T.

Cu această ocazie, inculpatul a depus toate înscrisurile necesare procedurii succesorale notariale în original, inclusiv certificatele de deces ale celor doi defuncți, precum și o procură, autentificată sub nr. x7 din 10 august 2009 la BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu.

Conform acestei procuri, învinuitul K. l-a împuternicit pe fiul său, inculpatul A. să se prezinte la toate instituțiile competente pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor care aparținuseră mai multor persoane, inclusiv defuncților S. și T.

În cuprinsul acestei procuri se arată în mod expres că mandatarul avea puteri de reprezentare și în privința dezbaterii succesiunilor rămase de pe urma defuncților nominalizați în cuprinsul ei.

În legătură cu procura aparent autentificată la BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu, din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că aceasta a fost falsificată de către inculpatul A.

Astfel, BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu a comunicat că la nr. x7 din 10 august 2009 figurează înregistrată o declarație autentică a două persoane fără legătură cu prezenta cauză, aspect de altfel confirmat și de copia registrului notarial.

Cu privire la această procură, învinuitul K. a arătat că nu s-a prezentat niciodată la sediul biroului notarial din Ovidiu pentru a-și manifesta consimțământul în legătură cu autentificarea procurii și a negat că semnătura respectivă i-ar aparține.

De asemenea, și inculpata D. a declarat în cursul urmăririi penale că procura respectivă nu a fost întocmită și autentificată la BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu.

Din raportul de constatare tehnico-științifică din 25 februarie 2013, întocmit de către experții criminaliști ai IPJ Constanța, semnătura de pe procura autentificată sub nr. x7 din 10 august 2009 la BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu, rubrica semnătură K., a fost probabil executată de către inculpatul A.

De asemenea, inculpatul A. a prezentat notarului public C. și extrase emise de Arhivele Naționale - Serviciul Județean Constanța din care rezulta că defuncții deținuseră mari suprafețe de teren în localitățile Agigea, Eforie și Mangalia din jud. Constanța; aceste extrase au fost obținute de către inculpatul A. ca urmare a faptului că la datele de 25 august 2008 și 12 septembrie 2008, acest inculpat a formulat trei cereri la Arhivele Naționale - Serviciul Județean Constanța, înregistrate sub nr. x4 din 25 august 2009, x5 din 12 septembrie 2008 și x6 din 12 septembrie 2008, prin care a solicitat emiterea unor extrase din registrele acestei instituții, declarând de fiecare dată în mod mincinos, în mod expres sub sancțiunea art. 292 C. pen., că este strănepotul defuncților T. și S., deși această împrejurare nu era adevărată.

Inculpata C. a efectuat fotocopii ale înscrisurilor originale prezentate de inculpatul A., pe care le-a certificat conform cu originalul și le-a atașat dosarelor succesorale înregistrate inițial la BNP Asociați C. și F. din Mangalia sub nr. x19 și x20/2010.

Aceste înscrisuri folosite de către inculpatul A. la BNP Asociați C. și F. Mangalia poartă semnătura indescifrabilă, în original, a inculpatului A.

În baza înscrisurilor depuse de inculpatul A., inculpata C. a emis certificatul de calitate de moștenitor nr. x10 din 03 decembrie 2010, din care rezultă că învinuitul K. are calitatea de unic moștenitor al defunctului T., în calitate de văr primar și certificatul de calitate de moștenitor nr. x11 din 03 decembrie 2010 din care rezultă că învinuitul are calitatea de unic moștenitor al defunctului S., în calitate de văr primar.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, notarul public a avut în vedere certificatele de deces ale celor doi defuncți, prezentate de inculpatul A. din care rezulta că aceștia au fost copiii defunctei Q., sora defunctei R., mama învinuitului K.

Ulterior, la BNP Asociați C. și F. din Mangalia au fost înregistrate Dosarele succesorale nr. x8 și x9/2011, încheiate prin emiterea certificatelor de moștenitor nr. x8 din 18 ianuarie 2011 și nr. x9 din 18 ianuarie 2011 din care rezultă că învinuitul K. este unicul moștenitor al defuncților T. și S. și în cuprinsul cărora se precizează și masa succesorală compusă dintr-un teren în suprafață de 102 ha și 33 ari, situat pe teritoriul orașului Eforie, jud. Constanța, un teren în suprafață de 634 ha și 39 de ari situat pe teritoriul mun. Mangalia, jud. Constanța, un teren în suprafață de 396 ha și 67 de ari, situat pe teritoriul com. Agigea, jud. Constanța și un teren în suprafață de 112 ha situat pe teritoriul com. Agigea, jud. Constanța, Ferma BB.

Din certificatele de deces emise pe numele S. și T. folosite de inculpatul A. la BNP Asociați C. și F. din Mangalia pentru deschiderea procedurii succesorale notariale rezultă că defuncții i-au avut ca părinți pe U. și Q. și că au decedat la Mangalia, în anul 1967 defunctul T. și în anul 1960 defunctul S.

Curtea a reținut că din relațiile comunicate de Consiliul General al mun. București - Direcția de Evidență a Persoanelor rezultă, însă, că părinții defuncților au fost V. și W. și că aceștia au decedat în anii 1958 - T., respectiv 1953 - S.

Din aceeași adresă a mai rezultat că T. s-a născut în anul 1889 nu în anul 1920, iar S. s-a născut în anul 1891 și nu în anul 1919, astfel cum rezultă din certificatele de deces falsificate folosite de A. în procedura succesorală notarială.

De precizat este faptul că, astfel cum rezultă din actele de stare civilă cu privire la care nu există suspiciuni de contrafacere, depuse în dosarele succesorale înregistrate la BNP Asociați C. și F. din Mangalia, Q. a fost sora mamei învinuitului K., astfel încât copiii celei dintâi ar fi devenit veri primari cu învinuitul care ar fi dobândit vocație succesorală la moștenirea acestora.

De asemenea, din aceste acte de stare civilă precum și din restul probelor administrate în cauză rezultă cu certitudine că între învinuitul K. și respectiv inculpatul A. și defuncții S. și T. nu au existat legături de rudenie.

În cadrul procedurii succesorale notariale a fost audiată martora B. care a declarat că a cunoscut-o în mun. București pe defuncta Q. și că știa că aceasta a avut trei copii, printre care frații S. și T., toți trei decedați. De asemenea, martora a arătat că Q. nu fusese căsătorită cu tatăl copiilor ei astfel explicându-se diferența de nume.

Curtea a reținut că aceste declarații ale inculpatei sunt în mod vădit mincinoase; astfel cum rezultă din datele de stare civilă, Q. nu a fost mama celor doi defuncți, părinții acestora fiind V. și W. Apoi, din certificatul ei de deces a rezultat că Q. s-a născut cu certitudine în anul 1902, mult după prezumtivii ei copii.

Fiind audiată în calitate de inculpată în cursul urmăririi penale, după momentul arestării sale, B., și-a modificat poziția afirmând că, în condițiile în care este verișoară de gradul II cu mama inculpatului A., a aflat de la aceasta din urmă că familia învinuitului K. era una numeroasă și bogată.

Inculpata a mai arătat că pe aceeași cale a aflat că defuncții T. și S. erau de fapt copiii W., care la rândul ei era verișoară primară a surorilor Q. și R.

În fața instanței, inculpata B. a recunoscut comiterea faptei, precizând că își retrage declarația dată la data de 03 decembrie 2010 în cadrul procedurii succesorale desfășurate la BNP asociați C. și F., menționând că nu a cunoscut-o pe defuncta Q., nici pe vreunul dintre copii acesteia și nici pe V. și W.

Cu ocazia audierii sale în calitate de învinuit în cursul urmăririi penale, G. a arătat că nu i-a cunoscut pe defuncții S. și T. și a precizat că a comunicat această împrejurare inculpaților B., A. și C.

Învinuitul a mai arătat că în luna decembrie a anului 2010 a fost luat cu mașina de către inculpatul A. și transportat la locuința inculpatei B. din Constanța, unde se mai afla și coinculpata C.

Potrivit susținerilor învinuitului, aceasta din urmă a fost cea care a consemnat declarația sa de martor, aflată la dosarul succesoral, deși el le atrăsese atenția că nu i-a cunoscut pe cei doi defuncți.

Învinuitul a mai arătat că inculpata C. a scris în locul său declarația de martor pe care el doar a semnat-o, deoarece suferă de multiple afecțiuni care îl împiedică să se exprime coerent sau să scrie, la dosarul cauzei fiind depuse înscrisuri medicale din care rezultă că învinuitul a suferit un accident vascular cerebral, prezintă o hemipareză dreapta și suferă de epilepsie vasculară.

În baza înscrisurilor falsificate folosite de inculpatul A. și a declarațiilor necorespunzătoare adevărului date de cei doi martori, inculpata C. a întocmit certificatele de moștenitor nr. x8 și x9 din 18 ianuarie 2011 din care rezultă, atât calitatea de moștenitor a învinuitului K., cât și întinderea masei succesorale.

La data de 14 februarie 2011 sub nr. x13 a fost autentificată la BNP Asociați C. și F. din Mangalia procura specială prin care învinuitul K. îl împuternicea pe fiul său, A. să facă acte de dispoziție asupra terenurilor dobândite prin moștenire de la defuncții T. și S., dar și să îl reprezinte în fața instanțelor de orice grad pentru susținerea intereselor sale în legătură cu drepturile sale succesorale dobândite de la defuncții S. și T.

Autentificarea acestei procuri s-a făcut în temeiul cererii înregistrate la BNP Asociați C. și F. din Mangalia sub nr. x12 din 14 februarie 2011, aparent semnată de învinuitul K.

Din raportul de constatare tehnico-științifică din 25 februarie 2013, întocmit de către experții criminaliști ai IPJ Constanța, semnătura de pe cererea de autentificare nr. x12 din 14 februarie 2011, precum și semnătura de la rubrica mandant de pe procura autentificată sub nr. x13 din 14 februarie 2011 au fost executate de către inculpatul A.

La data de 18 aprilie 2011 sub nr. x16 a fost autentificat la BNP Asociați C. și F. din Mangalia actul de cesiune prin care învinuitul K. îi cesiona fiului său drepturile succesorale dobândite în baza certificatului de moștenitor nr. x8 din 18 ianuarie 2011 de la defunctul T.

La data de 18 aprilie 2011 sub nr. x17 a fost autentificat la BNP Asociați C. și F. din Mangalia actul de cesiune prin care învinuitul K. îi cesiona fiului său drepturile succesorale dobândite în baza certificatului de moștenitor nr. x9 din 18 ianuarie 2011 de la defunctul S.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 25 februarie 2013, întocmit de către experții criminaliști ai IPJ Constanța, s-a concluzionat că ambele semnături de pe cererile de autentificare nr. x14 și x15 din 18 aprilie 2011 și ambele semnături de la rubricile cedent și cesionar de pe actele de cesiune autentificate sub nr. x16 și x17 din 18 aprilie 2011 au fost executate de către inculpatul A.

Concluziile exprimate de expertul criminalist coroborează declarațiile învinuitului A. care a arătat că nu s-a prezentat niciodată la BNP Asociați C. și F. din Mangalia pentru a semna acte împreună sau pentru fiul său, precum și cu declarațiile inculpatei C., care a arătat că în fața ei nu s-a prezentat învinuitul K. pentru a semna actele respective ci, de fapt, ele au fost întocmite de către ea și predate nesemnate inculpatului A. care ulterior i le-a restituit semnate, asigurând-o că semnăturile aparțin învinuitului K.

Învinuitul K. a mai declarat că a semnat o singură procură autentică prin care îl împuternicea pe fiul său să facă acte juridice în numele și pe seama lui, având ca obiect un apartament situat în mun. București.

Această procură a fost autentificată la BNP O. din Constanța din 15 ianuarie 2010 și a fost ulterior revocată de către învinuitul K. prin declarația autentificată din 12 mai 2011 la BNP P. din Constanța. Cu privire la situația moștenirii lăsate de defuncții S. și T., se constată că, astfel cum rezultă din adresa din 21 februarie 2013 emisă de Camera Notarilor Publici București și din înscrisurile anexate acesteia, adevărații moștenitori ai defunctului T. au fost Y., soție supraviețuitoare și Z., fiică, iar adevărata moștenitoare a defunctului S. a fost AA.

După obținerea certificatelor de calitate de moștenitor nr. x10 și x11 din 03 decembrie 2010, inculpatul A. a formulat o cerere, înregistrată din 06 decembrie 2010 la Primăria Comunei Agigea prin care a solicitat, în numele tatălui său, învinuitul K., reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 112 ha care aparținuse autorilor săi, S. și T.

Prin adresa din 03 ianuarie 2011, Primăria com. Agigea a respins, ca tardivă, cererea formulată de inculpat.

Astfel, cum rezultă din înscrisurile găsite în locuința inculpatei B. cu ocazia percheziției domiciliare, inculpatul A. a formulat cereri similare la Primăriile mun. Mangalia, com. Agigea și orașului Eforie, Comisiile de Fond Funciar prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care aparținuseră defuncților S. și T., iar în situația în care nu exista teren la dispoziția autorităților locale pentru satisfacerea cererilor sale, a solicitat acordarea de despăgubiri bănești.

La data de 20 aprilie 2011, inculpatul A., în calitate de mandatar al tatălui său, a introdus pe rolul Tribunalului Constanța trei acțiuni în revendicare în contradictoriu cu autoritățile locale din com. Agigea, orașul Eforie și mun. Mangalia prin care a solicitat instanțelor obligarea pârâților de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafețele de teren pe care le deținuseră defuncții S. și T. în localitățile respective și în subsidiar, obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanțelor la restituirea prin echivalent, la valoarea de circulație actuală, a terenurilor revendicate, în situația în care restituirea lui în natură nu ar mai fi fost posibilă.

Acțiunea formulată împotriva Consiliului Local Eforie a fost înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr. x1/118/2011, în timp ce acțiunile formulate împotriva Consiliului Local Mangalia și Consiliului Local Agigea au fost înregistrate sub nr. x2/118/2011 și respectiv x3/118/2011.

În dovedirea fiecărei dintre aceste trei acțiuni, inculpatul A. a depus certificatele de moștenitor nr. x8 și x9 din 18 ianuarie 2011, emise de BNP Asociați C. și F.

Prin Sentința civilă nr. 3609 din 22 iunie 2012 a Tribunalului Constanța, pronunțată în Dosarul nr. x1/118/2011, a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor și s-a dispus respingerea cererii față de acest pârât, ca fiind introdusă asupra unei persoane fără calitate procesuală pasivă, precum și respingerea acțiunii formulate de inculpatul A. în contradictoriu cu pârâții comuna Agigea prin Primar și Consiliul Local Agigea, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe s-a formulat apel, iar judecarea acestei căi de atac a fost suspendată în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 5267 din 19 octombrie 2011 a Tribunalului Constanța, pronunțată în Dosarul nr. x2/118/2011, a fost admisă excepția inadmisibilității și s-a dispus respingerea acțiunii formulate de inculpatul A. în contradictoriu cu pârâții Municipiul Mangalia prin Primar, Consiliul Local Mangalia prin Primar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca inadmisibilă.

Prin Decizia civilă nr. 33C din 15 februarie 2012 a Curții de Apel Constanța pronunțată în Dosarul nr. x2/118/2011 s-a dispus respingerea apelului declarat de apelantul A. în contradictoriu cu intimații Municipiul Mangalia prin Primar, Consiliul Local Mangalia prin Primar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin Decizia nr. 647 din data de 12 februarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 33C din data de 15 februarie 2012 a Curții de Apel Constanta, decizia fiind irevocabilă.

Prin Sentința civilă nr. 5136 din 13 octombrie 2011 a Tribunalului Constanța, pronunțată în Dosarul nr. x3/118/2011, a fost admisă excepția inadmisibilității și s-a dispus respingerea acțiunii formulate de inculpatul A. în contradictoriu cu pârâții comuna Agigea prin Primar, Consiliul Local Agigea și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca inadmisibilă.

Prin Decizia civilă nr. 97C din 19 septembrie 2012 a Curții de Apel Constanța pronunțată în Dosarul nr. x3/118/2011 s-a dispus respingerea apelului declarat de apelantul A. în contradictoriu cu intimații pârâți Comuna Agigea prin Primar, Consiliul Local Agigea și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul A., termenul de judecată al acestei căi de atac fiind data de 12 martie 2013.

În cadrul acestor litigii, inculpatul A. s-a folosit de calități mincinoase, respectiv aceea de mandatar al tatălui său și ulterior de cesionar al drepturilor succesorale legate de moștenirea defuncților S. și T. cu scopul de a induce în eroare judecătorii învestiți cu soluționarea cauzelor civile și de a obține, prin admiterea acțiunilor, un folos material pentru sine.

În cursul soluționării Dosarului civil nr. x1/118/2011 al Tribunalului Constanța, o citație adresată inculpatului A., pentru termenul din 13 septembrie 2011 a fost comunicată la adresa învinuitului K., din Constanța.

În aceste condiții, la data de 12 septembrie 2011 învinuitul K. a depus la dosar un înscris prin care a învederat instanței că nu a dat nicio procură inculpatului A. și nici nu a încheiat cu acesta vreun act de cesiune.

La data de 22 septembrie 2011, învinuitul K. a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de fals de către notarii BNP Asociați C. și F. și de către inculpatul A.

La data de 26 august 2011, sub nr. x18, la BNP L. a fost autentificat contractul de cesiune de drepturi prin care inculpatul A. a cesionat inculpatei B. cota de 1/2 din drepturile sale asupra averii fraților S. și T., dobândite prin cesiune de la tatăl său.

În baza acestui contract, la data de 20 martie 2012, inculpata B. a formulat o cerere la Tribunalul Constanța în Dosarul nr. x1/118/2011 prin care arăta că a dobândit cota de 1/2 din averea defuncților S. și T. și a solicitat recunoașterea calității de reclamant, precum și introducerea sa în proces.

Pe această cale, deși cunoștea că cedentul drepturilor respective nu era titular al drepturilor cedate, inculpata a formulat pretenții proprii în fața judecătorilor, solicitând obligarea pârâților și față de ea, urmărind în acest fel obținerea unor foloase pentru sine pe cale directă.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 15 februarie 2013, la locuința învinuitului K. a fost găsit un titlu de proprietate emis pe numele unui autor de-al său din care rezultă că acesta din urmă fusese împroprietărit cu o suprafață de teren provenită din fosta fermă BB., aceasta fiind probabil calea prin care inculpatul A. a aflat despre averea impresionantă a defuncților S. și T.

Tot la învinuitul K. au fost găsite înscrisuri din care rezultă că acesta a fost citat la Tribunalul Constanța într-unul din litigiile declanșate de fiul său și că acesta s-a prezentat în fața judecătorului, precizând că nu l-a împuternicit pe inculpat să îl reprezinte în fața instanței și că nu își recunoaște semnătura de pe procura depusă de acesta din urmă.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatului A. au fost găsite numeroase înscrisuri care demonstrează implicarea sa în încercarea de a dobândi, prin frauda legii, mari suprafețe de teren care aparținuseră în trecut defuncților S. și T.

Astfel, în locuința inculpatului au fost găsite înscrisuri originale și copii legate de moștenirea lăsată de defuncți, contracte de asistență juridică, procuri, acte de cesiune, acte de stare civilă dar și arbori genealogici ai familiei sale, în care au fost în mod fraudulos introduși frații S. și T. În unele din aceste înscrisuri, cei doi defuncți apar cu diferite grade de rudenie față de membrii familiei inculpatului care a făcut adnotări cu pixul pe colile tehnoredactate pentru a găsi gradul de rudenie care i-ar fi asigurat tatălui său, și implicit lui, vocație succesorală la moștenirea fraților S. și T.

Tot în locuința inculpatului A. au fost găsite două înscrisuri de mari dimensiuni, respectiv Planul de măsurătoare și parcelare al moșiei Valu lui Traian, expropriate conform Legii pentru reforma agrară 186/1945, la scara 1:5000 și Planul loturilor cedate locuitorilor din comuna Hasiduluc, anul 1929, scara 1:5000.

În autoturismul marca CC., folosit de inculpații B. și A. și condus de acesta din urmă la data de 15 februarie 2013 a fost găsit, printre alte înscrisuri relevante pentru cauză și Planul Parcelar al moșiilor Techirghiol Eforie, scara 1:5000, întocmit în 1949.

Și la locuința inculpatei B. au fost găsite numeroase înscrisuri care confirmă participarea ei la activitatea infracțională investigată în prezenta cauză.

De asemenea, la domiciliul inculpatei au fost găsite un DVD-R, ambalat într-un plic de hârtie, inscripționat Terenuri A. și un laptop de culoare neagră.

În urma percheziției informatice efectuate asupra acestor medii de stocare s-a stabilit că pe DVD-R erau stocate mai multe fișiere informatice referitoare la acțiunile frauduloase ale celor doi inculpați, în timp ce pe laptop nu au fost identificate mijloace de probă de natură să conducă la aflarea adevărului în cauză.

În locuința inculpatei au fost găsite și cererile formulate de inculpatul A. pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de defuncții T. și S. în localitățile Agigea, Eforie și Mangalia sau pentru acordarea de despăgubiri bănești, înregistrate la primăriile localităților respective.

În cauză au fost solicitate relații cu privire la valoarea suprafețelor de teren revendicate în instanță de către inculpații A. și B.

Pe această cale s-a stabilit că terenurile sunt evaluate la următoarele valori minime: între 2.876.654 euro și 28.591.400 euro, în ipoteza în care acestea sunt terenuri extravilane nelotizabile, respectiv între 12.743.655 euro și 43.896.200 euro, în ipoteza în care acestea sunt terenuri extravilane lotizabile.

Prin urmare cel mai mic prejudiciu care s-ar fi produs în cazul admiterii acțiunilor formulate de inculpații A. și B. este de 2.876.654 euro, în timp ce cel mai ridicat ar fi fost de 43.896.200 euro.

Pentru a reține această stare de fapt cu privire la inculpații A., B. și C., Curtea a avut în vedere următoarele mijloace de probă:

- denunțul inculpatei C.,

- înscrisuri: certificatele de deces ale defuncților T. și S., procura autentificată sub nr. x7 din 10 august 2009 la BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu, extrase emise de Arhivele Naționale - Serviciul Județean Constanța din care rezulta că defuncții deținuseră mari suprafețe de teren în localitățile Agigea, Eforie și Mangalia din jud. Constanța, cererile formulate de inculpatul A. la Arhivele Naționale - Serviciul Județean Constanța, înregistrate sub nr. x4 din 25 august 2009, x5 din 12 septembrie 2008 și x6 din 12 septembrie 2008, prin care a solicitat emiterea unor extrase din registrele acestei instituții, declarând de fiecare dată în mod mincinos că este strănepotul defuncților T. și S., certificatul de calitate de moștenitor nr. x10 din 03 decembrie 2010 emis de către inculpata C., certificatul de calitate de moștenitor nr. x11 din 03 decembrie 2010 din care rezultă că învinuitul are calitatea de unic moștenitor al defunctului S., în calitate de văr primar, Dosarele succesorale nr. x8 și x9/2011 deschise la BNP Asociați C. și F., încheiate prin emiterea certificatelor de moștenitor nr. x8 din 18 ianuarie 2011 și nr. x9 din 18 ianuarie 2011 din care rezultă că inculpatul K. este unicul moștenitor al defuncților T. și S. iar masa succesorală este compusă dintr-un teren în suprafață de 102 ha și 33 ari, situat pe teritoriul orașului Eforie, jud. Constanța, un teren în suprafață de 634 ha și 39 de ari situat pe teritoriul mun. Mangalia, jud. Constanța, un teren în suprafață de 396 ha și 67 de ari, situat pe teritoriul com. Agigea, jud. Constanța și un teren în suprafață de 112 ha situat pe teritoriul com. Agigea, jud.Constanța, Ferma BB., relațiile comunicate de Consiliul General al mun. București - Direcția de Evidență a Persoanelor rezultă, însă, că părinții defuncților au fost V. și W. și că aceștia au decedat în anii 1958 - T., respectiv 1953 - S., că T. s-a născut în anul 1889 nu în anul 1920, iar S. s-a născut în anul 1891 și nu în anul 1919, astfel cum rezultă din certificatele de deces falsificate folosite de A. în procedura succesorală notarială, procura specială nr. x13 din 14 februarie 2011 autentificată la BNP Asociați C. și F. din Mangalia procura specială prin care învinuitul K. îl împuternicea pe fiul său, A. să facă acte de dispoziție asupra terenurilor dobândite prin moștenire de la defuncții T. și S., dar și să îl reprezinte în fața instanțelor de orice grad pentru susținerea intereselor sale în legătură cu drepturile sale succesorale dobândite de la defuncții S. și T., actele de cesiune autentificat la BNP Asociați C. și F. din Mangalia sub nr. x16 din 18 aprilie 2011 și nr. x17 din 18 aprilie 2011 prin care K. îi cesiona fiului său drepturile succesorale dobândite în baza certificatelor de moștenitor nr. x8 din 18 ianuarie 2011 și nr. x9 din 18 ianuarie 2011 de la defunctul T., adresa din 21 februarie 2013 emisă de Camera Notarilor Publici București din care reiese că adevărații moștenitori ai defunctului T. au fost Y., soție supraviețuitoare și Z., fiică, iar adevărata moștenitoare a defunctului S. a fost AA., cererea formulată de inculpatul A., înregistrată din 06 decembrie 2010 la Primăria Comunei Agigea prin care a solicitat, în numele tatălui său, K., reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 112 ha care aparținuse autorilor săi, S. și T., cererile similare formulate de inculpatul A. la Primăriile mun. Mangalia, com. Agigea și orașului Eforie, Comisiile de Fond Funciar prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care aparținuseră defuncților S. și T., iar în situația în care nu exista teren la dispoziția autorităților locale pentru satisfacerea cererilor sale, a solicitat acordarea de despăgubiri bănești, cele trei acțiuni în revendicare formulate de către inculpatul A., în calitate de mandatar al tatălui său, înregistrate la data de 20 aprilie 2011 pe rolul Tribunalului Constanța în contradictoriu cu autoritățile locale din com. Agigea, orașul Eforie și mun. Mangalia, prin care a solicitat instanțelor obligarea pârâților de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafețele de teren pe care le deținuseră defuncții S. și T. în localitățile respective și în subsidiar, obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanțelor la restituirea prin echivalent, la valoarea de circulație actuală, a terenului revendicat, în situația în care restituirea lui în natură nu ar mai fi fost posibilă,

- raportul de constatare tehnico-științifică din 25 februarie 2013, întocmit de către experții criminaliști ai IPJ Constanța, semnătura de pe procura autentificată sub nr. x7 din 10 august 2009 la BNP Asociați D. și E. din orașul Ovidiu, rubrica semnătură K., a fost probabil executată de către inculpatul A.,

- raportul de constatare tehnico-științifică din 25 februarie 2013, întocmit de către experții criminaliști ai IPJ Constanța, semnătura de pe cererea de autentificare nr. x12 din 14 februarie 2011, precum și semnătura de la rubrica mandant de pe procura autentificată sub nr. x13 din 14 februarie 2011 au fost executate de către inculpatul A.,

- raportul de constatare tehnico-științifică din 25 februarie 2013, întocmit de către experții criminaliști ai IPJ Constanța, s-a concluzionat că ambele semnături de pe cererile de autentificare nr. x14 și x15 din 18 aprilie 2011 și ambele semnături de la rubricile cedent și cesionar de pe actele de cesiune autentificate sub nr. x16 și x17 din 18 aprilie 2011 au fost executate de către inculpatul A.,

- declarația dată de către G., în calitate de învinuit în cursul urmăririi penale, care a arătat că nu i-a cunoscut pe defuncții S. și T. și a precizat că a comunicat această împrejurare inculpaților B., A. și C.,

- declarațiile inculpaților A., B. și C. date în fața Curții prin care au recunoscut comiterea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, aceste declarații coroborându-se cu celelalte mijloace de probă enumerate mai sus.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților A., B. și C., Curtea constată că:

I. pentru inculpatul A.:

Curtea a apreciat că se impune reținerea a trei infracțiuni distincte datorită faptului că din probele administrate în faza de urmărire penală nu reiese în mod cert existența unei rezoluții infracționale unice, inculpatul A. acționând în baza unor hotărâri distincte.