ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2646/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2646/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.
882/2001 la Tribunalul Buzău condamnatul G.I. a formulat contestație la
executarea sentinței penale nr. 15/2001 a Tribunalului Buzău, solicitând a se
deduce din pedeapsa de 11 ani închisoare, aplicată prin această hotărâre, perioada
executată de 3 ani și 3 luni închisoare.
Prin sentința penală nr. 189 din 8
noiembrie 2001, Tribunalul Buzău apreciind că cererea condamnatului este una de
contopire pedepse a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Vrancea, potrivit art. 449 alin. (2) C. proc. pen.
La Tribunalul Vrancea cauza a fost
înregistrată la nr. 1522/P/2001.
Prin sentința penală nr. 340 din 7
decembrie 2001, Tribunalul Vrancea a declinat competența de soluționare a
cauzei privind contestația la executare a sentinței penale nr. 15 din 23
ianuarie 2001, pronunțată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr. 1145/2000,
formulată de condamnatul G.I., în favoarea Tribunalului Buzău.
S-a constatat conflict negativ de
competență.
A fost trimisă cauza la Curtea
Supremă de Justiție, secția penală, pentru soluționarea conflictului.
În motivarea hotărârii s-a reținut
că în mod nejustificat Tribunalul Buzău a schimbat obiectul cererii formulată
de condamnat din contestație la executare în cerere pentru contopire pedepse și
că aceeași instanță trebuia să soluționeze contestația la executare, fiind
competentă potrivit art. 461 alin. (2), cu referire la art. 460 alin. (1) C.
proc. pen., ca instanță de executare care a pronunțat în primă instanță
sentința penală nr. 15/2001.
S-a mai reținut că, în situația în
care obiectul cauzei ar fi calificat ca cerere pentru contopire pedepse,
competența de soluționare ar reveni Tribunalului Prahova, potrivit art. 449 C.
proc. pen., ca instanță corespunzătoare instanței de executare în a cărei rază
teritorială se află locul de deținere a condamnatului, respectiv Penitenciarul
Ploiești.
Din verificarea actelor și
lucrărilor dosarului Curtea constată că la data de 14 iunie 2001 când
condamnatul G.I. a formulat cererea de contopire a pedepselor se afla deținut
în Penitenciarul Ploiești.
Conform art. 449 alin. (2) C. proc.
pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța
de executare a ultimei hotărâri sau în cazul când cel condamnat se află în
stare de deținere ori în executarea pedepsei la locul de muncă, instanța
corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere, sau după
caz, unitatea unde se execută pedeapsa.
Cum, condamnatul se afla deținut în
Penitenciarul Ploiești, la data formulării cererii de contopire a pedepselor
competența de soluționare a acesteia revine Tribunalului Prahova.
Așa fiind, Curtea stabilește
competența de soluționare a cauzei penale privind pe condamnatul G.I., în
favoarea Tribunalului Prahova, instanță căreia i se va trimite cauza pentru
soluționare.
Onorariul de avocat în sumă de
200.000 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei penale privind pe condamnatul G.I. în favoarea Tribunalului Prahova.
Trimite dosarul la Tribunalul
Prahova.
Onorariul de avocat, în sumă de
200.000 lei, pentru apărarea din oficiu a condamnatului, se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
14 mai 2004.